În 2024, volumul pieței fructelor de pădure din Moldova era estimat la 838 milioane de lei – de două ori mai mult decât în 2020, dar cu 20% mai puțin decât în 2022
Anul trecut, pe piața locală s-au vândut fructe de pădure în valoare de 466 de milioane de lei, 260 de milioane de lei reprezentând produse importate, 69 de milioane de lei reprezentând volumul exporturilor de fructe de pădure și 43 de milioane de lei reprezentând exporturile de fructe de pădure congelate. Aceste date au fost prezentate de expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, exportul de fructe de pădure congelate a crescut de câteva ori începând cu 2020. În ceea ce privește exportul de fructe de pădure proaspete, în 2021 s-a înregistrat cel mai mare volum, de 4,7 milioane de dolari, iar în 2024 acest indicator a scăzut la 3,9 milioane de dolari. Principalele fructe de pădure exportate sunt căpșunile și zmeura. În ultimii cinci ani, Rusia (cu o pondere de 41,4%), Polonia (32,6%), România (18,6%), Belarus (3,9%) și Serbia s-au situat în topul celor cinci țări către care Moldova a exportat fructe de pădure. Cota altor țări a fost de până la 1,4%. Veaceslav Ioniță subliniază că sectorul fructelor de pădure este relativ nou pentru economia Moldovei, dar este promițător, existând o tendință de creștere a exporturilor de fructe de pădure congelate și de creștere a consumului pe piața internă. Problema este că sezonul pentru consumul local durează doar trei luni, iar cetățenii moldoveni nu au învățat încă să congeleze fructele de pădure. Astfel, consumul în perioada rece a anului este acoperit din importul de fructe de pădure. În 2024, Moldova a importat fructe de pădure din țări precum Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord, Serbia, Columbia și altele. El a menționat că industria fructelor de pădure s-a dezvoltat și a devenit deosebit de importantă pentru economia Moldovei după 2015. Astăzi, în Moldova se cultivă următoarele tipuri de fructe de pădure: căpșuni – 61,9%; zmeură – 32%; coacăze – 4%; cătină – 0,4%; mure – 0,3%; agrișe – 0,2%; alte fructe de pădure – 1,2%. În același timp, suprafața terenurilor ocupate de fructe de pădure este de 2,5 ori mai mare decât în anii 1990: dacă atunci fructele de pădure ocupau 85% din terenurile agricole, după destrămarea Uniunii Sovietice s-a renunțat la cultivarea lor la scară industrială, iar astăzi aproximativ 70% din suprafața ocupată de fructe de pădure este cultivată de populație. Expertul afirmă că până în 2015 moldovenii consumau de cinci ori mai puține fructe de pădure decât în prezent, iar 50% erau importate din cauza lipsei lor pe piața locală. În ultimii ani, producția locală de fructe de pădure a crescut de 10 ori, iar astăzi, din toate tipurile de fructe de pădure consumate de moldoveni, 80% sunt de producție locală. Restul sunt importate, în special în afara sezonului, fiind vorba în principal de fructe de pădure care nu pot fi cultivate în Moldova. Veaceslav Ioniță a menționat că, în perioada sovietică, moldovenii consumau 400 de grame de fructe de pădure pe cap de locuitor pe an. În 2023, consumul era de 9,8 kg pe cap de locuitor, iar în 2024, din cauza unui an agricol slab, de 8,8 kg pe cap de locuitor. Potrivit estimărilor experților, consumul intern de fructe de pădure pe cap de locuitor va crește și mai mult în 2025 și va depăși 10,5 kg. // 06.06.2025 — InfoMarket
