Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-februarie 2022 importurile de mărfuri au însumat 1290,3 milioane dolari SUA, în creștere față de perioada similară din anul 2021, cu 40,1%.

În ianuarie-februarie 2022 importurile de mărfuri au însumat 1290,3 milioane dolari SUA, în creștere față de perioada similară din anul 2021, cu 40,1%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri, în ianuarie-februarie 2022, continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (73,2% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (16,8%), transportul feroviar (4,5%), transportul maritim (3,1%), transportul aerian (1,8%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,1%). Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27), în ianuarie-februarie 2022, s-au cifrat la 538,7 milioane dolari SUA (cu 26,5% mai mult față de aceeași perioadă din anul 2021), deținând o pondere de 41,8% în total importuri, în scădere cu 4,4 puncte procentuale comparativ cu ianuarie-februarie 2021. Importurile de mărfuri provenite din țările CSI, în ianuarie-februarie 2022, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (de 2,0 ori mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 33,7% în total importuri, în creștere cu 9,8 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2021. În ianuarie-februarie 2022, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: Federația Rusă (24,3% din total importuri, datorită majorării considerabile a valorii gazului natural importat, căruia i-au revenit 16,8%), România (13,1%), China (9,9%), Germania și Ucraina (câte 6,6%), Turcia (6,1%), Italia (5,2%), Polonia (3,1%), Franța (2,5%), Ungaria (2,4%), Belarus (1,8%), Spania și Cehia (câte 1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Bulgaria (1,0%), Austria și Olanda (câte 0,9%), India și Coreea de Sud (câte 0,8%), Japonia (0,7%). Rusă (de 2,6 ori, datorită creșterii valorii gazului natural importat de 4,4 ori), România (+46,2%), Germania (+17,6%), China (+10,9%), Ungaria (+52,1%), Turcia (+13,6%), Italia (+15,4%), Ucraina (+11,4%), Statele Unite ale Americii (de 1,6 ori), Belarus (+33,2%), Spania (+45,7%), Bulgaria (de 1,7 ori), Coreea de Sud (de 1,8 ori), Uzbekistan (de 5,4 ori), Franța (+13,1%), India (+51,1%), Olanda (+32,2%), Polonia (+7,4%), Turkmenistan (de 87,9 ori), Lituania (de 2,5 ori), Kârgâzstan (de 44,8 ori), Iran (de 5,4 ori), Slovacia (+26,0%), Suedia (+36,0%), Azerbaidjan (de 13,1 ori), Grecia (+30,6%), Emiratele Arabe Unite (de 2,6 ori), care a influențat creșterea pe total importuri cu 39,6%. În același timp, s-au redus importurile provenite din Australia (-82,4%), Portugalia (-14,6%), Maroc (-44,0%), Georgia (-76,9%), atenuând, astfel, creșterea pe total importuri cu 0,3%. // 15.04.2022 — InfoMarket

Noutați dupa tema