Infomarket

Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Importurile către Moldova în ianuarie-noiembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, au scăzut cu 8,6%, în valoare de 4 mlrd. 848,6 mln. dolari.

Importurile către Moldova în ianuarie-noiembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, au scăzut cu 8,6%, în valoare de 4 mlrd. 848,6 mln. dolari.

Biroul Național de Statistică a informat Agenția InfoMarket că, în același timp, în mod tradițional, majoritatea mărfurilor erau importate în țară prin transport rutier - 87,7% din total. Transportul feroviar a reprezentat 4,6% din totalul importurilor, transportul aerian - 2,3%, transportul maritim - 1,5%, importurile autopropulsate - 0,6%, trimiterile poștale - 0,2% și ponderea transportului fix prin instalații (conducte de gaz, rețele electrice) - 3,1% din totalul importurilor. În special, volumul importurilor în Moldova de produse din țările UE timp de 11 luni ale anului trecut, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2019, a scăzut cu 14,1% - la 2 mlrd. 222,7 mln. dolari, din țările CSI - a scăzut cu 7,4% - la 1 mlrd. 182,8 mln. dolari, din alte state a crescut cu 0,5% - la 1 mlrd. 443,1 mln. dolari. Ponderea țărilor UE în volumul total al importurilor a scăzut de la 48,82% la 45,84%, ponderea țărilor CSI a crescut de la 24,10% la 24, 39%, iar ponderea altor state a crescut de la 27,08% la 29,76%. În țările TOP, care au reprezentat cele mai mari volume de importuri în 11 luni ale anului trecut, sunt: China (11,8% din totalul importurilor), România (11,7%), Rusia (10,9%), Ucraina (9,9%), Germania (8,4%), Turcia (7%), Italia (6,4%), Polonia (4%), Franța (2,2%), Belarus (2,1%), Ungaria (1,9%), Republica Cehă (1,8%), Spania (1,5%), SUA, Bulgaria și Austria câte 1,2% fiecare. În același timp, potrivit BNS, în ianuarie-noiembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, au scăzut importurile în Moldova din România (-26,2%), Rusia (-13,7%), Italia (-16,5%), Ucraina (-8,6%), Germania (-6,8%), Austria (-32,7%), Franța (-20%), Republica Cehă (-17,6%), Turcia (-4,9%), Belarus (-13,5%), Ungaria (-9,7%), SUA (-12,5%), Marea Britanie (-15,5%), Vietnam (-10,3%), Suedia (-18,9%), Taiwan (-21,2%), Slovacia (-10,6%), Maroc (-38,9%), Lituania (-16%), Spania (- 2,8%), Finlanda (-12,5%). În același timp, a crescut volumul importurilor în Moldova din Kazahstan (de 5,9 ori), China (+5,9%), Polonia (+7,7%), Serbia (+45,5%), Bulgaria (+10,3%), India (+11,4%), Azerbaidjan (de 5,7 ori), Japonia (+7%), Pakistan (+47,1%), Slovenia (+13,1%), Ecuador (+15,9%), Coreea de Sud (+6,1%), Grecia (+9,7%), Georgia (de 1,5 ori). În structura importurilor pentru perioada ianuarie-noiembrie 2020, aproximativ 95,2% din volumul total al importurilor a scăzut pe șase articole de bază: mașini și echipamente pentru transport (26%); bunuri fabricate (19,9%); produse chimice (15,4%); produse alimentare și animale vii (12,1%); diverse produse industriale (11%); combustibil mineral (10,8%). // 15.01.2021 - InfoMarket.