Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Unul dintre faimoasele „lacuri roz” ale Africii și-a recăpătat culoarea după dezastrul care a distrus turismul

Unul dintre faimoasele „lacuri roz” ale Africii și-a recăpătat culoarea după dezastrul care a distrus turismul

Stând cu apa până la brâu în apele faimosului Lac Roz din Senegal, Seydou Toure folosește o lopată pentru a răzui sarea de pe fundul lacului, pe care ulterior o va vinde turiștilor și comercianților, relatează Reuters.
Acesta este un mod de viață care l-a întreținut timp de peste cincisprezece ani, până când inundațiile din 2022 au modificat ecosistemul, lipsind lacul de salinitatea care îi asigura lui Toure veniturile și care dădea apei nuanța sa roz caracteristică.

Peste noapte, culegătorii de sare precum Toure și-au pierdut locurile de muncă, iar turismul s-a redus la un nivel aproape inexistent, afectând grav economia locală.

Acum însă, acel capitol dureros pare să se încheie. După un efort desfășurat pe parcursul mai multor ani pentru evacuarea excesului de apă din lac, vechea sa culoare a revenit, iar liderii comunității au organizat la începutul acestei luni o ceremonie tradițională care a marcat redeschiderea oficială a lacului pentru exploatarea sării.
De ce apare Lacul Retba ca fiind roz
Geologul Cheikh Ibrahima Youm de la Universitatea Cheikh Anta Diop din Dakar a explicat pentru Reuters că Lacul Roz, denumit oficial sub numele de Lacul Retba, își datorează culoarea microorganismelor precum alga „Dunaliella salina”, care prosperă în condiții de salinitate foarte ridicată.

Ibrahima Mbaye, președintele unei organizații neguvernamentale dedicate protejării lacului, aproximativ 3.000 de culegători de sare lucrează în mod obișnuit la acest lac situat la 30 de kilometri nord-est de Dakar. Alte aproape 2.000 de persoane depind indirect de această industrie, prin activități precum transportul și comerțul.

Mbaye a precizat că lacul atrage în mod normal între 7.000 și 8.000 de vizitatori în timpul sezonului turistic, care se desfășoară din octombrie până în mai.
Însă, în timpul unei perioade de inundații severe în Dakar, autoritățile au deviat în august 2022 apele revărsate către Lacul Roz, folosindu-l ca bazin de drenaj de urgență deoarece se află într-o zonă joasă.

Aportul de apă dulce a diluat apa extrem de sărată a lacului, perturbând atât procesul de formare a sării, cât și condițiile necesare apariției celebrei sale culori roz.

„Ne-am trezit într-o dimineață și pierdusem totul”, afirmă Toure.
Revitalizarea lacului din Africa
Asociațiile care reprezintă producătorii de sare, operatorii din turism, artizanii și întreprinderile locale au început imediat să strângă fonduri pentru a finanța operațiunile de pompare menite să elimine excesul de apă din lac. Banii au fost folosiți pentru închirierea pompelor, achiziționarea combustibilului și instalarea a aproximativ 600 de metri de conducte pentru evacuarea apei către mare.

Aproximativ 100 de voluntari au participat la instalarea, operarea și monitorizarea sistemului de pompare, autoritățile locale sprijinind proiectul prin furnizarea unei pompe de capacitate mai mare și a energiei electrice necesare.
Pe măsură ce salinitatea a crescut treptat, lacul și-a recăpătat și culoarea.

Hotelurile din zonă se pregătesc acum pentru revenirea turiștilor, iar Toure petrece din nou ore întregi în apă, extrăgând sare.

„Munca este foarte solicitantă din punct de vedere fizic”, spune el, adăugând însă că nu are niciun regret în privința meseriei pe care și-a ales-o.

„Banii pe care i-am câștigat din această sare mi-au permis să cumpăr terenuri, cai și vite. Tot ceea ce am provine de la lac”, subliniază bărbatul.

Deși sunt extrem de rare, lacuri roz există pe aproape toate continentele, de la Asia, la Europa, la Americi și Australia. Africa se mai laudă cu Lacul Natron din Tanzania și Lacul Magadi din Kenya.

hotnews.ro

Noutați dupa tema