Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Învățarea mai multor limbi străine poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani

Învățarea mai multor limbi străine poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani

Persoanele care vorbesc mai multe limbi par să aibă un creier mai tânăr, iar beneficiile sunt mai mari dacă le-au învățat de la o vârstă fragedă, arată un studiu prezentat la Barcelona.
Studiul a constatat că persoanele care vorbesc două limbi au un creier care pare cu aproximativ șase ani mai tânăr decât al celor care vorbesc o singură limbă. Cei care vorbesc trei limbi au un creier care pare cu aproximativ șapte ani mai tânăr, iar în cazul celor care vorbesc patru limbi, diferența ajunge la aproximativ 13 ani, potrivit The Guardian.

Creierul uman este alcătuit din miliarde de celule nervoase care comunică între ele. Însă, pe măsură ce înaintăm în vârstă, conexiunile dintre acestea tind să se deterioreze, ceea ce duce la scăderea memoriei și la încetinirea vitezei de gândire.

Deși cercetări anterioare observaseră că persoanele din țările europene cu un nivel mai ridicat de cunoaștere a limbilor străine tind să îmbătrânească mai lent, acest studiu a analizat efectul vorbirii mai multor limbi asupra creierului fiecărui individ. Oameni de știință din Spania, Chile, Argentina și Irlanda au comparat persoane care locuiesc în regiunea Țării Bascilor – caracterizată printr-un nivel ridicat de multilingvism – și care vorbesc spaniolă, bască, franceză și/sau engleză.
Cum au măsurat cercetătorii vârsta biologică a creierului
Pentru a măsura vârsta neurologică, cercetătorii au folosit magnetoencefalografia pentru a analiza activitatea cerebrală a 728 de persoane de vârste diferite și cu niveluri variate de cunoaștere a limbilor străine. Ulterior, au utilizat inteligența artificială pentru a procesa rezultatele și pentru a calcula nivelul normal al conectivității cerebrale pentru fiecare vârstă.
Un al doilea grup, independent, format din 144 de persoane, a fost apoi analizat și comparat. Acesta a inclus un număr egal de participanți care vorbeau una, două, trei sau patru limbi.

Dr. Lucia Amoruso, de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, a declarat:
„Pe scurt, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau creiere care păreau mai tinere decât ar fi fost de așteptat pentru vârsta lor cronologică. Efectul nu era legat doar de numărul limbilor vorbite. Un nivel mai ridicat de competență lingvistică și învățarea unei a doua limbi la o vârstă fragedă au fost, de asemenea, asociate cu o întârziere a îmbătrânirii creierului. Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează ca un proces gradual: nu este vorba doar despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea și durata experienței lingvistice.”

Specialiștii cer prudență în interpretarea rezultatelor
Cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație al participanților, însă au atras atenția că nu pot exclude influența altor factori care pot afecta sănătatea creierului, precum stilul de viață și implicarea în activități sociale.

Comentând rezultatele, prof. Christina Dalla, specialistă în neuroștiințe la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, a declarat:

„Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau chiar a patra limbi ar putea ajuta creierul să rămână mai tânăr pentru mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât este mai bine. Există numeroase motive pentru a învăța o limbă străină la orice vârstă – sociale, culturale și pentru sănătatea creierului – astfel că ar trebui să susținem învățarea limbilor atât în școală, cât și pe tot parcursul vieții, chiar dacă este dificil.”

În schimb, Eef Hogervorst, profesor de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, a îndemnat la prudență. Deși dovezile sugerează că multilingvismul este asociat cu o rezistență mai bună a creierului, aceasta a explicat că este posibil ca persoanele care vorbesc mai multe limbi să aibă și un stil de viață mai sănătos sau acces la alte activități benefice, precum cititul, învățarea continuă și practicarea unui instrument muzical.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema