Beneficiile surprinzătoare care apar după ce privești apusul de soare. Ce se întâmplă în creier
Când rămânem blocați în bucle de gânduri negative, evenimente impresionante precum apusurile de soare ne pot atrage atenția, rupând bucla și aducându-ne înapoi în present.
Deși senzația de eliberare care vine odată cu sfârșitul unei zile lungi a contribuit fără îndoială la acest lucru, privirea apusului de soare a jucat, probabil, și ea un rol important, scrie BBC.
De fapt, există din ce în ce mai multe dovezi că apusurile de soare – și, de altfel, răsăriturile – pot avea un impact semnificativ asupra creierului și sănătății noastre mentale: reducând anxietatea și depresia, în timp ce stimulează memoria, creativitatea, somnul și chiar altruismul.
Efectul de uimire provocat de apusul soarelui
Unul dintre principalele beneficii provine din sentimentul de uimire pe care îl inspiră un apus de soare, care, conform cercetărilor, poate avea un impact surprinzător asupra multor aspecte ale sănătății noastre.
Uimirea este sentimentul pe care îl simțim atunci când asistăm la ceva imens și profund, pe care nu îl putem înțelege pe deplin. Poate fi o operă de artă, o realizare umană, cum ar fi asistarea la nașterea unui copil, sau o minune a naturii. Trăirea acestei experiențe ne schimbă percepția, provocând adesea o reacție fizică, precum lacrimile sau fiorii. Dar are și multe alte efecte în culise.
Deși uimirea poate fi regăsită în multe aspecte ale vieții, de la spiritualitate și frumusețea morală până la muzică minunată sau design vizual, sondajele indică faptul că majoritatea oamenilor consideră că natura este cea care o inspiră cel mai mult.
Potențarea uimirii
Pe lângă faptul că ne face să ne simțim mai bine, un apus de soare captivant ne poate stimula și capacitatea cerebrală, sporind capacitatea noastră de a reține informații. Într-o epocă în care abundă distragerile generate de tehnologie, aceasta este o idee binevenită.
De exemplu, într-un experiment menit să verifice dacă uimirea ajută oamenii să rețină mai bine informațiile, Shiota le-a cerut participanților să vizioneze trei filme, unul dintre ele fiind un film științific care trezește uimire. Apoi, aceștia au ascultat o poveste și li s-a cerut să-și amintească imediat detalii despre aceasta. Participanții care au vizionat filmul științific au avut, de departe, cea mai precisă reamintire.
Nu se înțelege încă ce se întâmplă în creier pentru a produce un astfel de efect, spune Stellar. Este posibil ca oamenii să fie mai concentrați asupra a ceea ce se întâmplă în fața lor, deoarece elementul care inspiră uimire le-a captat atenția.
Cercetările indică, de asemenea, că dozele constante de uimire ar putea aduce beneficii semnificative pentru sănătatea mintală. Un studiu, de exemplu, a constatat că trăirea regulată a sentimentului de uimire a contribuit la diminuarea stresului acut și cronic cu care s-au confruntat oamenii în timpul pandemiei de Covid-19.
A admira un apus de soare în timpul unei plimbări în natură ar putea fi ca și cum ai trăi o uimire amplificată. „Natura are beneficii [pentru sănătate], iar apusurile de soare, care sunt evenimente naturale deosebit de impresionante, au propriile lor beneficii, așa că presupunerea mea ar fi că apusurile de soare [sunt] deosebit de benefice în comparație cu evenimentele care nu au legătură cu natura”, spune Stellar.
Doza zilnică de beneficii pentru sănătate
Deoarece apusurile de soare sunt factori de încântare de încredere, ele ne pot oferi o doză zilnică din beneficiile pentru sănătate pe care le poate aduce sentimentul de uimire.
Faptul de a simți uimire mai des pare să aibă, de asemenea, beneficii mai ample pentru sănătate. Într-un studiu realizat pe 200 de persoane, Stellar a constatat că cei care au declarat că simt adesea emoții pozitive, precum bucuria și uimirea, prezentau în mod constant cele mai scăzute niveluri de citokine, markeri ai inflamației din organism.
Uimirea te poate face chiar o persoană mai bună, întrucât s-a demonstrat că sentimentul de micime în fața a ceva atât de magnific inspiră un comportament altruist. Un studiu a observat comportamentul unor studenți după ce aceștia au privit fie un grup de eucalipți uriași, fie o clădire. Când un cercetător, care s-a prefăcut neîndemânatic, a scăpat o grămadă de pixuri în timpul experimentului, studenții care au privit copacii și au declarat că au simțit uimire l-au ajutat să adune mult mai multe pixuri decât cei care au privit clădirea.
Un somn mai odihnitor
Modul în care ciclul solar ne reglează ritmul circadian ar fi putut juca, de asemenea, un rol în starea mea mai relaxată din acea seară.
Expunerea la evoluția naturală a luminii solare, de la răsărit până la apus, are un impact direct asupra sănătății noastre mentale și fizice. S-a demonstrat că aceasta ajută la reglarea ritmului nostru circadian – ciclul natural de somn și veghe care se repetă la fiecare 24 de ore – îmbunătățind, în cele din urmă, calitatea somnului. Când ritmul circadian este aliniat cu mediul nostru natural, glanda pineală a creierului nostru știe când și câtă melatonină să producă pentru a pregăti organismul pentru odihnă.
Deși răsăritul soarelui este considerat cel mai puternic semnal circadian, lumina difuză a amurgului joacă totuși un rol esențial ca ceas natural, semnalând organismului să înceapă să se relaxeze. La fel cum lumina albastră din timpul zilei ne energizează, nuanțele delicate de roșu și auriu ale apusului de soare activează sistemul nervos parasimpatic, reducând nivelul de cortizol pentru un somn mai odihnitor. Lumina artificială pe timp de noapte, în schimb, perturbă aceste semnale, ducând la o calitate slabă a somnului și la o serie de alte afecțiuni.
Ritmul nostru circadian reglează, de asemenea, ciclul cortizolului, iar atunci când acesta este dereglat, poate provoca vârfuri de cortizol în momente nepotrivite. Într-un sistem reglat, cortizolul atinge un vârf la aproximativ 30 de minute după trezire, oferindu-ne energia necesară pentru ziua respectivă, apoi scade treptat pe măsură ce ziua se apropie de noapte. Însă expunerea regulată la lumina artificială, în special la lumina albastră emisă de ecrane după apusul soarelui, poate induce în eroare sistemul care produce cortizol, determinându-l să producă mai mult atunci când nu avem nevoie de el. (Citiți mai multe despre cum să vă „eliberați de albastru” pentru a vă îmbunătăți somnul.)
Nivelurile cronic ridicate de cortizol pot provoca o serie de efecte asupra sănătății, printre care depresia, anxietatea, tulburările cognitive și suprasolicitarea sistemului cardiovascular. Figueiro afirmă însă că reglarea expunerii noastre la lumină și întuneric poate contracara aceste efecte. Nu e de mirare că oamenii de știință au emis ipoteza că suntem „concepuți să vedem atât răsăriturile, cât și apusurile – aproape ca niște suporturi de cărți”, spune ea.
stirileprotv.ro
