Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Studiu: Persoanele care vizitează regulat muzee sau participă la activități creative ar putea îmbătrâni mai lent

Studiu: Persoanele care vizitează regulat muzee sau participă la activități creative ar putea îmbătrâni mai lent

Persoanele care vizitează în mod regulat muzee sau participă la activități creative ar putea îmbătrâni mai lent din punct de vedere biologic, potrivit unui nou studiu realizat în Regatul Unit.
Cercetătorii de la University College London au analizat datele a peste 3.500 de adulți și au descoperit că persoanele care participau frecvent la activități artistice și culturale prezentau semne ale unei îmbătrâniri biologice mai lente în mai multe măsurători bazate pe ADN, potrivit Fox News.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică Innovation in Aging. Cercetătorii au comparat participarea la aceste activități cu așa-numitele „ceasuri epigenetice”, instrumente științifice care analizează modificările chimice ale ADN-ului în timp.

Adulții care participau mai des și la o varietate mai mare de activități culturale și artistice au prezentat scoruri mai bune privind ritmul îmbătrânirii comparativ cu cei care rareori luau parte la astfel de experiențe.
Beneficii comparabile cu cele ale activității fizice
Asocierea a fost și mai puternică în rândul persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că dimensiunea efectelor observate a fost comparabilă cu cea asociată activității fizice, unul dintre cele mai studiate comportamente legate de o îmbătrânire sănătoasă.

Jessica Mack, expertă în sănătate și wellness și fondatoare a The Functional Consulting Group, care nu a participat la studiu, a declarat că rezultatele reflectă o înțelegere tot mai clară a faptului că sănătatea este influențată de mai mult decât exercițiile fizice și alimentația.
„Participarea la activități artistice și culturale poate fi asociată cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă, cu efecte comparabile, în unele privințe, cu cele ale activității fizice”, a declarat Mack.

Ea a explicat că activități precum vizitarea muzeelor sau interacțiunea cu muzica și arta pot contribui la reducerea stresului, îmbunătățirea reglării emoționale și creșterea conexiunilor sociale.

Activitățile culturale pot reduce stresul și izolarea
„Acestea nu sunt activități opționale sau de lux”, a spus Mack. „Ele pot fi profund conectate la modul în care organismul gestionează inflamația, hormonii stresului, starea de spirit și reziliența generală.”

Specialista a adăugat că persoanele care se confruntă cu stres, izolare socială, pensionare sau responsabilități de îngrijire a altor persoane ar putea beneficia în mod special de implicarea în activități culturale semnificative.

Totuși, experții avertizează că studiul nu demonstrează în mod direct că participarea la activități artistice încetinește procesul de îmbătrânire.

„Acesta este un studiu observațional, nu un experiment”, a explicat profesorul Steve Horvath de la UCLA, cercetător în domeniul longevității și pionier al studiilor privind îmbătrânirea epigenetică, care nu a fost implicat în cercetare.

„Atunci când cercetătorii observă că persoanele care merg la muzee au o vârstă epigenetică mai mică, nu putem spune cu certitudine dacă vizitele la muzeu au încetinit îmbătrânirea sau dacă tocmai faptul că îmbătrânesc mai lent le permite să continue să meargă la muzee”, a explicat acesta.

Horvath consideră că ambele explicații pot fi adevărate într-o anumită măsură, însă a descris cercetarea drept „metodologic riguroasă” și demnă de a fi aprofundată.

Rezultatele au rămas valabile chiar și după luarea în calcul a unor factori precum fumatul, veniturile, greutatea corporală și alte obiceiuri de viață.

El a adăugat că, indiferent dacă activitățile artistice încetinesc sau nu direct îmbătrânirea biologică, menținerea unei vieți sociale și mentale active este asociată cu o îmbătrânire mai sănătoasă.

„Recomandarea rămâne aceeași”, a concluzionat el. „Continuați să participați.”

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema