Dieta care poate reduce grăsimea hepatică. „Ficatul gras poate fi reversibil”
Dieta corectă este primul pas în controlul multor boli, iar acumularea de grăsime la nivelul ficatului este una dintre ele. Numită și steatoză hepatică, această afecțiune poate fi, de multe ori, reversibilă, explică Sara Oltean, dietetician nutriționist în cadrul MedLife. De altfel, majoritatea ghidurilor medicale recomandă schimbarea alimentației ca primă măsură terapeutică. Specialista explică ce ajută cu adevărat la reducerea grăsimii din ficat și ce greșeli pot agrava problema.
Simplu spus, steatoza hepatică înseamnă acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului. Specialiștii consideră că boala apare atunci când grăsimea acumulată depășește 5-10% din greutatea totală a acestui organ sau când peste 5% dintre celulele hepatice conțin grăsime. Se poate ajunge la steatoză hepatică prin consum excesiv de alcool – caz în care este vorba despre boală hepatică asociată alcoolului –, dar și prin exces ponderal, obezitate sau alte afecțiuni metabolice, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială ori colesterolul crescut. În acest al doilea caz, termenul folosit până recent era steatoză hepatică non-alcoolică, înlocuit în ghidurile internaționale cu MASLD – boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice.
Potrivit specialiștilor de la Mayo Clinic, boala ficatului gras a devenit tot mai frecventă în țările occidentale, pe măsură ce numărul persoanelor cu obezitate a crescut, fiind în prezent cea mai răspândită formă de boală hepatică la nivel mondial. Severitatea afecțiunii diferă mult de la un pacient la altul, iar evoluția este adesea silențioasă. Atunci când apar simptome, acestea pot include durere sau disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului, senzație de balonare și oboseală accentuată. În formele avansate pot apărea icterul, edemele sau ascita, adică acumularea de lichid în abdomen.
Scăderea rapidă în greutate este riscantă
Fiind asimptomatică, boala este descoperită, cel mai des, în urma unor controale și analize de rutină, iar prima recomandare de tratament este schimbarea dietei și a stilului de viață. „Vestea bună este că în cele mai multe cazuri, steatoza hepatică poate fi reversibilă, în primul rând, printr-o dietă adecvată. Și majoritatea ghidurilor sugerează tratamentul dietetic ca terapie de primă intenție, abia apoi urmând celelalte intervenții terapeutice“, explică nutriționista Sara Oltean.
Inițierea unei diete, adică a unui tipar alimentar, este un pas important pentru că astfel se reduce aportul de calorii din alimentele ingerate, completează specialista: „Studiile arată că o reducere chiar și de 5-10% a greutății corporale poate îmbunătăți semnificativ funcția hepatică și poate reduce grăsimea acumulată la nivelul ficatului. O foarte mare atenție trebuie să avem la modul în care scădem în greutate“, subliniază ea.
În multe situații în care există un deficit caloric foarte mare și o scădere în greutate foarte bruscă, obținem efectul invers față de cel vizat, iar boala se poate agrava temporar: „Așadar, este foarte important ca scăderea în greutate să nu fie bruscă, ci graduală. O restricție calorică extremă pune corpul într-o situație de alertă, este percepută ca fiind un pericol. În momentul acela corpul mobilizează toate grăsimile din țesutul adipos, toate rezervele noastre, ducând la un flux mare de acizi grași în sânge. Acest aflux mare determină o acumulare mai puternică de grăsimi la nivelul ficatului”, eplică Sara Oltean.
Alimente contraindicate în steatoza hepatică
Dieta care ar trebui evitată în steatoza hepatică este cea bogată în grăsimi nesănătoase, zahăr și carbohidrați simpli, subliniază specialista. „Mă refer la alimente procesate și ultraprocesate, prăjeli, uleiuri foarte rafinate, produse de patiserie bogate în grăsimi hidrogenate, dar și la alimente cu mult zahăr și carbohidrați simpli“, explică Sara Oltean.
Cu alte cuvinte, fără mese bogate în cabohidrați simpli – precum cei din covrigi, gustări din comerț sau tăieței cu lapte, ci mese complexe care să cuprindă toate principiile nutritive de care organismul are nevoie pentru a funcționa corect. „Practic, în cazul steatozei hepatice, trebuie respectat același tipar de alimentație sănătoasă pe care orice persoană care-și dorește să fie sănătoasă trebuie să-l respecte”, subliniază dieteticianul.
Un model de meniu echilibrat poate începe, la micul dejun, cu un terci din cereale integrale, nuci și o mână de fructe de pădure. Cerealele integrale aduc fibre, iar nucile conțin grăsimi sănătoase. O altă variantă potrivită este iaurtul cu nuci și fructe de pădure.
„La prânz, putem avea o sursă de proteină slabă, de exemplu piept de pui, alături de o salată de legume proaspete și o sursă de carbohidrați complecși, cum este orezul integral. Iar la cină, putem pune în farfurie pește, bogat în acizi grași omega 3, eventual cu niște cartofi la cuptor și o salată de verdețuri“, exemplifică Sara Oltean.
În privința alcoolului, recomandarea nutriționistului este fermă: ar trebui evitat, mai ales în contextul steatozei hepatice. „Nicio doză de alcool nu este sigură pentru pacienții cu steatoză. Pentru populația generală, dacă vorbim despre limite considerate mai sigure, femeile ar trebui să se rezume la cel mult o porție pe zi, iar bărbații la cel mult două. O porție înseamnă un pahar mic de vin, o bere sau un shot de spirtoase. Alcoolul solicită direct ficatul și poate agrava steatoza hepatică“, explică Sara Oltean.
Cercetările recente arată că, în boala ficatului gras, cele mai bune rezultate sunt asociate cu o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți, vitamine, minerale și fibre. Potrivit Healthline, printre alimentele considerate benefice se numără legumele cu frunze verzi, fasolea, somonul, cerealele integrale, semințele de floarea-soarelui și usturoiul. De asemenea, consumul de cafea și alegerea grăsimilor nesaturate în locul celor saturate pot avea efecte favorabile. În schimb, ar trebui limitate sau evitate alimentele prăjite, produsele cu mult zahăr adăugat, excesul de sare, carnea roșie și alcoolul.
Alimentația adecvată trebuie completată de un stil de viață activ. „Ar fi bine să facem măcar 150 de minute de mișcare pe săptămână. Ajută și plimbarea, dar ideal ar fi să includem și antrenamente cu greutăți sau exerciții aerobice: mers alert, alergare ușoară, mers pe bicicletă ori un sport care ne face plăcere, cum ar fi tenisul sau fotbalul. Practic, orice activitate care pune organismul în mișcare”, recomandă nutriționista.
hotnews.ro
