Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O descoperire arheologică a confirmat în premieră o teorie insolită despre romani

O descoperire arheologică a confirmat în premieră o teorie insolită despre romani

Arheologii din Turcia au descoperit urme de excremente umane într-un flacon de sticlă vechi de 1.900 de ani, folosit pentru a păstra parfumuri sau elixiruri, despre care cred că reprezintă prima dovadă fizică a faptului că romanii utilizau materiile fecale în scopuri medicinale, relatează Reuters.
Anterior, practica aplicării excrementelor pe piele pentru a combate infecțiile și inflamațiile era cunoscută doar din texte romane antice.

Cenker Atila, arheolog specializat în parfumuri antice la Universitatea Cumhuriyet din Sivas, lucra împreună cu colegii săi pentru a identifica conținutul a sute de flacoane păstrate la Muzeul Bergama, situat în apropierea ruinelor orașului antic Pergamon din provincia Izmir aflată în vestul Turciei.

Farmacologul İlker Demirbolat a efectuat o analiză chimică a conținutului unuia dintre flacoane și a descoperit materii fecale umane și ulei de cimbru.
„Am descoperit un medicament care a supraviețuit din Antichitate până în prezent”
Sticluța cu gât lung, numită de romani unguentarium, a fost recuperată de la jefuitori de situri arheologice, astfel că experții nu pot ști cu certitudine locul exact în care a fost descoperită.
Totuși, Pergamon găzduia un spital renumit și a fost locul de activitate al medicului antic Galen, care a documentat utilizarea excrementelor în medicină. De asemenea, designul flaconului sugerează că acesta provine din zonă.

„Am descoperit un medicament care a supraviețuit din Antichitate până în prezent”, a subliniat Atila. „Am găsit excremente acolo unde ne așteptam să găsim parfum”, a adăugat acesta în comentarii făcute pentru Reuters.
Demirbolat a declarat la rândul său că medicii romani descriau faptul că acest medicament putea provoca repulsie și recomandau amestecarea lui cu o substanță cu miros plăcut, de aici și prezența uleiului de cimbru.

hotnews.ro

Noutați dupa tema