Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un nou studiu contrazice celebrul mit despre Ginghis Han

Un nou studiu contrazice celebrul mit despre Ginghis Han

Timp de ani de zile, oamenii de știință și istoricii au dezbătut moștenirea genetică a lui Ginghis Han. Unii experți au susținut că 1 din 200 de bărbați în viață astăzi ar putea fi înrudiți cu războinicul din Asia Centrală, care a fondat Imperiul Mongol în 1206, relatează revista Smithsonian.

Totuși, o cercetare nouă publicată în revista PNAS sugerează că mai puțini bărbați sunt înrudiți cu Han decât se credea anterior.

Pentru studiu, cercetătorii au analizat ADN provenit de la patru indivizi – trei bărbați și o femeie – îngropați în mausolee din Kazahstan. Se crede că aceștia au fost membri de rang înalt ai Hoardei de Aur, ramura nord-vestică a Imperiului Mongol, condusă de descendenții lui Han. Pe baza tradițiilor folclorice, cercetătorii s-au întrebat dacă unul dintre acești indivizi ar putea fi Joci, fiul cel mare al lui Han.

Oamenii de știință afirmă însă că nu pot spune cu certitudine dacă vreunul dintre bărbații îngropați în mausoleele din Kazahstan era înrudit atât de aproape cu Han, deoarece „încă nu avem un genom de referință provenit de la rudele reale” ale căpeteniei mongole.
Cu toate acestea, cercetătorii au reușit să urmărească originea tuturor celor patru indivizi până la platoul mongol, locul de naștere și nucleul Imperiului Mongol. Cei trei bărbați erau toți înrudiți pe linie paternă, ceea ce înseamnă că descindeau din aceeași linie masculină. De asemenea, împărtășeau o anumită linie a cromozomului Y, transmisă din tată în fiu, cunoscută sub numele de clusterul C3*.

Cum s-a ajuns la ideea populară că 1 din 200 bărbați în viață ar fi un descendent al lui Ginghis Han
În 2003, cercetătorii au descoperit că aproximativ 8% dintre bărbații care trăiesc în Asia Centrală – sau circa 0,5% din populația masculină globală – aveau clusterul C3. Pe baza răspândirii sale în teritoriile care au făcut cândva parte din Imperiul Mongol, ei au propus că C3 ar putea fi o semnătură genetică a descendenților pe linie masculină ai lui Han.

Teoria a făcut senzație și s-a răspândit rapid în afara cercurilor științifice, devenind probabil cel mai celebru mit modern legat de Ginghis Han.

De atunci însă, oamenii de știință au descoperit că clusterul C3* reprezintă o familie genetică foarte mare. „Are multe ramuri diferite”, a subliniat Ayken Askapuli, un specialist în biologie și autorul principal al studiului, în comentarii făcute pentru Live Science. „Elitele Hoardei de Aur au una dintre aceste ramuri”, a explicat el.

Cei trei bărbați din studiu prezintă o ramură a clusterului C3* rar întâlnită în populațiile moderne, ceea ce, spun cercetătorii, pune sub semnul întrebării teoria potrivit căreia 1 din 200 de bărbați din prezent ar fi descendent al lui Han.

Dacă ar fi așa, oamenii de știință s-ar aștepta să găsească o legătură genetică puternică între elitele Hoardei de Aur și bărbații moderni din Asia Centrală. În schimb, studiul sugerează că, până în vremea lui Han, linia C3* „se diversificase deja”. Ca atare, moștenirea genetică a Imperiului Mongol este mai complicată decât se presupunea anterior.

hotnews.ro

Noutați dupa tema