„Descoperire remarcabilă”. Două specii dispărute de 6.000 de ani, regăsite în pădurile izolate din Papua de Vest.
Un mic oposum cu un deget extraordinar de lung la fiecare mână este una dintre cele două specii considerate dispărute, descoperite în Papua de Vest, într-o descoperire științifică considerată „excepțională”.
Cealaltă specie este un planor cu coadă inelară, care își poate prinde ramurile cu coada. Ambele au fost găsite trăind în păduri tropicale izolate, după ce se credea că au dispărut acum aproximativ 6.000 de ani, scrie BBC.
Descoperirea unor exemplare vii ale unei specii considerate pierdute este rară, dar descoperirea a două specii este „remarcabilă”, spun oamenii de știință care și-au publicat rezultatele vineri în jurnalul Records of the Australian Museum.
Astfel de descoperiri sunt cunoscute sub numele de „taxon Lazarus”, un termen inspirat de figura biblică care a fost readusă la viață.
„Descoperirea unui taxon Lazarus... este o descoperire excepțională”, a declarat prof. Tim Flannery, un cunoscut om de știință australian, celebru pentru cartea sa din 2005 The Weather Makers, despre schimbările climatice.
„Dar descoperirea a două specii considerate dispărute de mii de ani este remarcabilă.”
Ce este special la cele două specii redescoperite
Prima specie redescoperită este oposumul pitic cu degete lungi, un marsupial cu dungi, care cântărește aproximativ 200 g și se crede că a dispărut din Australia în timpul Epocii de Gheață.
O trăsătură distinctivă este că la fiecare mână, al patrulea deget al oposumului este de două ori mai lung decât celelalte, ceea ce, potrivit oamenilor de știință, îl ajută să scoată larvele de insecte din lemn, principala sa sursă de hrană.
A doua specie este planorul cu coadă inelară, care, la fel ca verișorul său australian, planorul mare (greater glider), trăiește în scorburile copacilor înalți.
Descoperirile au fost realizate prin asamblarea pieselor unui puzzle, oamenii de știință analizând fosile vechi de zeci de ani, fotografii rare și exemplare vechi pentru a aduna indicii înainte de a vizita locații izolate din Noua Guinee.
Flannery, împreună cu unul dintre coautorii studiului, prof. Kris Helgen, și cercetători de la Universitatea din Papua, au discutat cu bătrânii locali din clanurile Tambrauw și Maybrat – unii dintre ei având contact cu lumea modernă abia din anii 1960.
Identificarea speciilor nu ar fi fost posibilă fără ajutorul lor, potrivit Rika Korain, o femeie Maybrat și coautoare a studiului.
„Sunt oameni foarte tradiționaliști”, a adăugat Flannery, și consideră planorul atât de sacru încât „nu doar că nu îl vânează, dar nici nu îi pronunță numele”.
Totuși, habitatul planorului era tot mai amenințat de tăierile ilegale de copaci din zonă, a spus Flannery.
Aceasta a determinat, parțial, eforturile oamenilor de știință și organizațiilor pentru protecția vieții sălbatice de a obține titlul de proprietate nativă asupra pădurilor, pentru a se asigura că exploatarea forestieră nu poate fi realizată fără consimțământul localnicilor, a explicat el.
stirileprotv.ro
