Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Top 5 cele mai aglomerate rute cu trenul. Surpriza din clasament

Top 5 cele mai aglomerate rute cu trenul. Surpriza din clasament

București – Constanța este ruta pe care circulă cei mai mulți călători cu trenul, iar pe locul doi a urcat linia București – Henri Coandă, depășind traseul dintre Capitală și Brașov, arată datele pentru anul 2025 publicate de Club Feroviar.

Cea mai populară rută este București – Constanța, cu 1,65 milioane de pasageri anul trecut, fiind și cea mai rapidă rută. Viteza maximă este 160 km/h, iar cea medie este de 115 km/h pentru trenurile IC. Vitezele pot fi atinse după lucrări de un miliard de euro care au fost terminate în 2014.

Pe locul doi a urcat în 2025 ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă, cu 1,5 milioane de pasageri. Trenurile circulă cu o cadență de 40 de minute, iar linia a fost inaugurată la final de 2020. Doi operatori au trenuri, iar călătoria durează 21-25 de minute.

Pe locul trei este ruta București – Brașov, care în 2024 era pe doi. Au fost peste 1,4 milioane de călători pe tronsonul unde sunt peste 30 de trenuri pe zi, de la cinci operatori. Cele mai multe sunt de la CFR Călători și Regio Călători.

Pe locurile patru și cinci în top sunt rutele București – Ploiești Sud și București – Ploiești Vest, unde sunt în total peste 60 de trenuri pe zi, iar numărul de călători este mare, fiindcă vorbim despre o rută cu foarte mulți navetiști.

Datele sunt de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară care precizează că „datele evidențiază fluxul de persoane între perechile de stații din tabel (origine-destinație), nefiind inclus aici și fluxul între stațiile intermediare, deoarece, la ora actuală, nu sunt definite la nivelul bazei de date rute care sa aibă incluse stațiile intermediare”.

Club Feroviar notează că dacă ar fi existat posibilitatea contabilizării pasagerilor care călătoresc și pe distanțe mai mici, în top ar fi intrat cu siguranță și ruta Titan Sud-Oltenița, închiriată către Transferoviar Infrastructură Neinteroperabilă, utilizată cu precădere de navetiști, care folosesc trenurile Transferoviar Călători.

hotnews.ro

Noutați dupa tema