Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un nou model de inteligență artificială promite diagnostice mai rapide pentru bolile rare

Un nou model de inteligență artificială promite diagnostice mai rapide pentru bolile rare

O echipă de cercetători a creat un model medical de AI care îi poate ajuta pe medici să pună mai ușor diagnostic pentru bolile rare. Modelul are la bază o mulțime de baze de date genetice, iar primele teste au dat rezultate promițătoare.

La nivel global, bolile rare afectează milioane de oameni, însă mulți pacienți nu primesc niciodată un diagnostic, așa că nici nu li se poate administra un tratament viabil, scrie Financial Times.

O echipă de cercetători din Barcelona și de la Harvard Medical School a construit un model de inteligență artificială denumit popEVE care poate indica dacă mutațiile genetice umane necunoscute anterior sunt susceptibile să provoace boli. Sunt astfel deschise noi posibilități pentru tratarea afecțiunilor rare.

Articolul din Nature are titlul „Proteome-wide model for human disease genetics”.

În comunicatul Harvard Medical School se spune că modelul poate prezice cât de probabil este ca fiecare variantă din genomul unui pacient să provoace o boală. Cei de la Harvard mai spun că echipa testează popEVE în contexte clinice, pentru a vedea în ce mod poate accelera diagnosticul corect al bolilor genetice rare cauzate de o singură variantă.

Creatorii săi spun că modelul popEVE nu necesită cantități mari de energie pentru a rula, așa că acesta ar fi potrivit pentru țările cu venituri mici și medii.

Tehnologia descrisă în articolul din Nature se bazează pe un algoritm din 2021 denumit EVE (de la Evolutionary model of Variant Effect).

Modelul a fost testat pe date genetice de la 31.000 de familii cu copii care sufereau de tulburări severe de dezvoltare. Din 513 cazuri în care copiii prezentau o mutație genetică complet nouă, popEVE a identificat corect varianta cea mai dăunătoare în 98% dintre situații.

Cercetătorii au analizat modul în care modificările apărute la nivelul genelor afectează instrucțiunile pe care acestea le dau organismului pentru producerea proteinelor. Au fost examinate și secvențe genetice de la diferite specii de animale, pentru a estima dacă mutațiile posibile sunt susceptibile a fi dăunătoare.

hotnews.ro

Noutați dupa tema