Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Orașul din Japonia care le cere localnicilor să reducă utilizarea personală a telefoanelor la două ore pe zi. Experiment într-una dintre cele mai tehnologizate țări

Orașul din Japonia care le cere localnicilor să reducă utilizarea personală a telefoanelor la două ore pe zi. Experiment într-una dintre cele mai tehnologizate țări

Primarul spune că ordonanța adoptată nu prevede sancțiuni, și are rolul de a îndemna locuitorii la reflecție și, eventual, la o decizie în favoarea sănătății lor. Criticii avertizează că guvernul nu are dreptul să le spună oamenilor cum să-și folosească timpul liber, scriu Japan Today și New York Times.

Orașul japonez Toyoake pune în aplicare de miercuri o nouă ordonanță, care îndeamnă locuitorii să-și limiteze utilizarea personală a telefoanelor la două ore pe zi.

Ghidul nu se aplică la locul de muncă sau la studii, dar de când a fost anunțat, la sfârșitul lunii august, „regula celor două ore” s-a răspândit pe rețelele sociale, generând laude, dar și critici dure, scrie site-ul Japan Today.

Ideea îi aparține lui Masafumi Koki, primarul orașului cu 68.000 de locuitori. El s-a gândit că oamenii, în special copiii, par din ce în ce mai dependenți de dispozitivele lor digitale, așa că limitarea timpului petrecut de aceștia cu ochii în ecrane ar fi o idee bună.

Ordonanța, care a fost aprobată cu 12 voturi pentru și 7 împotrivă în consiliul local, are în mare parte un caracter simbolic. Autoritățile nu vor monitoriza utilizarea smartphone-urilor și nu vor aplica sancțiuni pentru depășirea recomandării de două ore, afirmă oficialii orașului.

În Japonia există însă o presiune socială puternică pentru respectarea recomandărilor oficiale. Autoritățile speră prin urmare că localnicii vor reduce în mod voluntar utilizarea dispozitivelor digitale și vor alege să doarmă mai mult și să petreacă mai mult timp cu membrii familiei.

„Nu este treaba voastră”
Decizia a fost deja ținta criticilor din toate părțile.

Până la 2 septembrie, municipalitatea primise 155 de apeluri și 114 e-mailuri sau scrisori – aproximativ 30% în favoarea ordonanței, 70% împotrivă.

Criticii au circulat o petiție prin care solicitau anularea ordonanței, iar politicienii locali au denunțat-o pe rețelele sociale.

„Într-o singură frază: nu este treaba voastră”, a declarat Mariko Fujie, o politiciană din Toyoake care a votat împotriva ordonanței.

Fujie a distribuit un buletin informativ alegătorilor săi, în care critica limita impusă pentru utilizarea smartphone-urilor, argumentând că aceasta „nu se bazează pe dovezi științifice” și „nu conține perspectiva drepturilor copiilor”, scrie New York Times.

Ea a spus că îi este teamă că locuitorii se vor simți obligați să respecte ordonanța.

Antreprenorul Takafumi Horie, cunoscut pentru limbajul său acid pe internet, a ridiculizat public ideea. Alții s-au plâns că guvernul nu are dreptul să le spună oamenilor cum să-și folosească timpul liber.

Explicațiile primarului
Primarul Koki a subliniat că ordonanța nu are scopul de a pedepsi, ci de a stimula reflecția. „Dacă cineva aude de două ore, se va opri și se va gândi cât timp folosește cu adevărat smartphone-ul. Acesta este scopul”, a spus el, potrivit Japan Today.

Rădăcinile ordonanței, a spus edilul, nu se află în teoria abstractă, ci în realitatea trăită de copiii și familiile din Toyoake.

În ultimii ani, tot mai mulți elevi din oraș au încetat să mai frecventeze școala, petrecând adesea ore întregi acasă, cu ochii lipiți de smartphone. Koki nu dă vina în mod direct pe telefoane, dar spune că acestea devin rapid principala formă de petrecere a timpului pentru copiii singuri și izolați.

„Elevii de gimnaziu primesc adesea camere proprii și telefoane proprii”, spune el. „Neavând altceva de făcut, petrec ore întregi uitându-se la ecrane. Ziua se transformă în noapte, somnul lor are de suferit, iar ciclul se repetă”, a adăugat primarul.

Rapoartele primăriei i-au adâncit îngrijorarea. În timpul controalelor medicale, oficialii au observat că mamele le dădeau bebelușilor telefoanele să se joace cu ele, scrie Japan Today.

De aceea, a spus el, orașul a decis să ia o măsură îndrăzneață: să transforme îngrijorarea într-o ordonanță, nu pentru a controla comportamentul oamenilor, ci pentru a transmite un mesaj.

„Dacă am fi publicat doar o broșură sau un slogan, oamenii ar fi ignorat-o”, a spus Koki. „Dar, transformând-o într-o ordonanță, oamenii au luat-o în serios”, a adăugat primarul.

„Nu încercăm să controlăm pe nimeni”
Eforturile de a reglementa timpul petrecut în fața ecranului nu sunt o noutate în Japonia, una dintre cele mai tehnologizate societăți din lume și locul de naștere al giganților tehnologici precum Nintendo și Sony.

Un studiu guvernamental realizat anul trecut a constatat că elevii japonezi din școlile primare și secundare își folosesc telefoanele în medie aproximativ cinci ore pe zi.

În 2020, prefectura Kagawa, de pe insula japoneză Shikoku a luat o măsură similară pentru a limita timpul petrecut de tineri cu jocurile video, o decizie care a provocat proteste și un proces.

Rezultatele unui studiu privind succesul experimentului nu au fost încă publicate.

Cifra aleasă de oficialii din Toyoake – două ore – nu a fost la întâmplare. Oficialii orașului au dezbătut cât timp au oamenii în mod realist după muncă, școală și somn.

Studiile privind somnul recomandat pentru copii și adulți au contribuit la orientarea discuției. În cele din urmă, s-au hotărât asupra unui număr simbolic: mai puțin de două ore în zilele lucrătoare.

„Desigur, dacă folosești telefonul timp de trei sau chiar cinci ore, nu este nicio problemă”, a explicat Koki. „Dar oferind oamenilor un obiectiv, se poate purta o discuție”, a adăugat el.

Primarul a subliniat, de asemenea, că ordonanța este legală: spre deosebire de legea mai strictă din 2020 a prefecturii Kagawa, care vizează dependența de jocuri, cea din Toyoake nu prevede obligații și sancțiuni.

„Este pur idealistă”, a spus primarul. „Nu încercăm să controlăm pe nimeni”, a asigurat el.

„Este vorba despre somn, familie și bunăstare. Dacă ordonanța face ca măcar câteva persoane să se oprească și să discute despre obiceiurile lor, atunci înseamnă că funcționează”, a mai spus Koki.

hotnews.ro

Noutați dupa tema