Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un studiu publicat în revista Nature arată că pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și pentru cei care nu au fost infectați

Un studiu publicat în revista Nature arată că pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și pentru cei care nu au fost infectați

Un studiu longitudinal realizat pe aproape 1.000 de adulți sănătoși a constatat că pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului acestora, relatează The Register.

Studiul intitulat „Accelerated brain ageing during the COVID-19 pandemic” (Îmbătrânirea accelerată a creierului în timpul pandemiei de COVID-19) a fost publicat marți în revista Nature Communications.
Lucrarea explică faptul că așa-zisa „Biobancă” din Marea Britanie conține date longitudinale de neuroimagistică pentru creierele a peste 15.000 de britanici și că oamenii de știință au folosit învățarea automată („machine learning”) și aceste înregistrări pentru a crea un model de predicție a vârstei creierului.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham, care au condus studiul, au făcut imagini RMN pentru 996 de persoane care au trăit în perioada pandemiei și au aplicat modelul pentru a estima „vârsta creierului” fiecăruia – adică cât de bătrân părea creierul în comparație cu vârsta reală a persoanei.

Ei au descoperit că „pandemia accelerează semnificativ îmbătrânirea creierului”, în medie cu 5,5 luni. Chiar și cei care nu au fost infectați cu virusul au prezentat același rezultat. Cercetătorii au identificat o îmbătrânire mai pronunțată în rândul bărbaților și al persoanelor provenind din medii socio-demografice defavorizate.
Rezultatul studiului i-a surprins inclusiv pe oamenii de știință
Cercetătorii nu știu cu siguranță de ce creierul participanților a îmbătrânit atât de rapid în timpul pandemiei, dar sugerează că „o explicație plauzibilă… este stresul cronic, posibil legat de factori asociați pandemiei, precum izolarea socială, insecuritatea economică și îngrijorările legate de sănătate”.

Lucrarea menționează, de asemenea, studii anterioare care au arătat că izolarea socială și singurătatea resimțită modifică creierul în moduri despre care se crede că favorizează îmbătrânirea accelerată.

„Acest studiu ne reamintește că sănătatea creierului este influențată nu doar de boală, ci și de mediul nostru cotidian”, a declarat Dorothee Auer, profesoară de neuroimagistică și autoare principală a studiului.

„Pandemia a pus presiune asupra vieților oamenilor, în special asupra celor care se confruntau deja cu dezavantaje. Nu putem testa încă dacă schimbările pe care le-am observat se vor inversa, dar acest lucru este cu siguranță posibil, ceea ce este o perspectivă încurajatoare”, a mai spus ea.

Declin al unor abilități cognitive pentru cei care au contractat coronavirusul
Deși creierele par să fi îmbătrânit mai rapid în timpul pandemiei, studiul a constatat că doar participanții infectați cu COVID-19 între cele două scanări cerebrale au înregistrat un declin al unor abilități cognitive, cum ar fi flexibilitatea mentală și viteza de procesare a informațiilor.

„Aceasta sugerează că efectul în sine (în absența infecției) al pandemiei asupra îmbătrânirii creierului este posibil să nu producă simptome”, se arată în rezumatul publicat de Universitatea din Nottingham pentru studiu.

„Rezultatele noastre evidențiază nevoia de a aborda inegalitățile în sănătate și pe cele socio-economice, pe lângă factorii legați de stilul de viață, pentru a atenua îmbătrânirea accelerată a creierului”, conchide lucrarea.

„Cercetările continue și politicile țintite sunt esențiale pentru a îmbunătăți sănătatea cerebrală în viitoarele crize de sănătate publică.”

hotnews.ro

Noutați dupa tema