Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Studiu: Un nou vaccin oferă speranţă în prevenţia riscului de demenţă

Studiu: Un nou vaccin oferă speranţă în prevenţia riscului de demenţă

Un nou vaccin oferă speranţă în prevenţia riscului de demenţă. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Oxford aduce în atenţia comunităţii medicale o potenţială armă suplimentară în lupta cu demenţa.
Rezultatele surprinzătoare oferă motive serioase pentru reanalizarea importanţei vaccinării la adulţii vârstnici, inclusiv din perspectivă neurologică.

Noul studiu, publicat recent în revista npj Vaccines, arată că un vaccin împotriva virusului respirator sinciţial (RSV/VRS) este asociat cu o reducere de 29% a riscului de demenţă în următoarele 18 luni. Rezultatele sugerează o explicaţie nouă privind modul în care vaccinurile ar putea produce acest efect.

Studii recente au arătat în mod convingător că vaccinurile împotriva zonei zoster (Herpes zoster) reduc riscul de demenţă. Vaccinul pentru zona zoster aflat acum în uz larg (Shingrix) are un efect mai pronunţat decât cel anterior (Zostavax).
O diferenţă importantă între aceste vaccinuri este că primul conţine un adjuvant, o substanţă care are rolul de a spori eficienţa vaccinului. Prin urmare, este posibil ca acest adjuvant să contribuie la efectul mai puternic al acestui vaccin faţă de altele în reducerea riscului de demenţă.
Noul studiu susţine această ipoteză
Cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 430.000 de persoane din Statele Unite din reţeaua TriNetX. Ei au constatat că vaccinul Arexvy, care protejează împotriva virusului respirator sinciţial (RSV), un virus frecvent ce provoacă simptome asemănătoare răcelii, dar care poate avea efecte grave la copii şi persoanele în vârstă, a fost de asemenea asociat cu un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta demenţă.

Acest vaccin, care este acum recomandat adulţilor peste 60 de ani, conţine acelaşi adjuvant ca şi Shingrix. Ambele vaccinuri au fost la fel de eficiente în reducerea riscului de demenţă comparativ cu vaccinul gripal (care nu conţine acest adjuvant) - în cele 18 luni de după administrarea vaccinului s-a observat o reducere cu 29% a riscului de diagnostic de demenţă.
Aceste rezultate au rămas valabile într-o varietate de analize suplimentare şi au fost similare atât la bărbaţi, cât şi la femei.

Nu este încă clar modul în care adjuvantul, numit AS01, ar putea contribui la scăderea riscului de demenţă. Totuşi, studiile de laborator arată că AS01 stimulează celulele sistemului imunitar care ar putea proteja creierul de unele procese nocive ce stau la baza dezvoltării demenţei.

Aceste beneficii ale adjuvantului în reducerea riscului de demenţă s-ar putea adăuga la protecţia oferită pentru prevenirea infecţiilor propriu-zise, cum ar fi zona zoster sau RSV.

Nu se ştie încă dacă aceste vaccinuri previn apariţia demenţei sau, cel mai probabil, doar întârzie debutul ei. În oricare dintre variante, efectul este important, mai ales având în vedere că nu există în prezent alte tratamente cunoscute care să întârzie sau să prevină această afecţiune.

Potenţialul efect benefic asupra riscului de demenţă se adaugă capacităţii dovedite a vaccinurilor de a preveni zona zoster şi RSV.

„Rezultatele noastre arată că vaccinurile împotriva a două virusuri diferite, zona zoster şi RSV, duc ambele la o scădere a riscului de demenţă. Acesta este un motiv suplimentar pentru a ne vaccina, pe lângă eficienţa lor în prevenirea acestor boli grave”, a declarat autorul principal, conf. Maxime Taquet, lector NIHR în Departamentul de Psihiatrie al Universităţii Oxford, citat într-un comunicat.

Autorii consideră aceste descoperiri drept deosebit de relevante şi subliniază necesitatea unor studii suplimentare care să confirme implicarea adjuvantului prezent în anumite vaccinuri în reducerea riscului de demenţă, precum şi să clarifice mecanismele prin care acesta acţionează.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema