Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Restaurantele din Japonia „angajează” roboți-pisică pentru a servi clienții și a rezolva o problemă acută

Restaurantele din Japonia „angajează” roboți-pisică pentru a servi clienții și a rezolva o problemă acută

La mai multe restaurante din centrul Tokyo-ului, pisici robotizate se strecoară fără efort printre mese, echilibrând tăvi cu mâncăruri fierbinți. Cu o mișcare a urechilor și un „Miau” vesel, roboții anunță sosirea unor preparate precum pizza sau parfeuri, stârnind adesea chicoteli încântate din partea clienților. Nu este science-fiction, este noua față a industriei ospitalității din Japonia, relatează ZME Science.

Roboții-pisică provin de la Skylark Holdings, cel mai mare lanț de restaurante cu servire la masă din țara insulară. Compania a introdus acești roboți în restaurantele sale de câțiva ani, însă numărul lor a ajuns acum la aproximativ 3.000.

Roboții sunt folosiți pentru a ajuta chelnerii să gestioneze ritmul solicitant al unui schimb aglomerat. Iar Skylark este doar una dintre numeroasele companii japoneze care pariază pe roboți.

Confruntate cu o populație îmbătrânită și o forță de muncă în scădere, afacerile din Japonia apelează la automatizare pentru a-și menține operațiunile în desfășurare. Această schimbare nu este nicăieri mai evidentă decât în industria serviciilor.

Roboții, folosiți pentru a compensa deficitul forței de muncă
Japonia se confruntă cu probleme demografice de ani buni, iar situația doar se înrăutățește. Societatea niponă suferă de o prăbușire a ratei natalității, în timp ce creșterea nivelului de trai și îmbunătățirea îngrijirii medicale au dus la o creștere vertiginoasă a speranței de viață.

Potrivit Recruit Works Institute, țara va avea de gestionat un deficit de forță de muncă de 11 milioane de angajați până în 2040. Prognozele oficiale ale guvernului de la Tokyo estimează că, până în 2065, aproape 40% din populația Japoniei va avea 65 de ani sau mai mult. Cu tot mai puțini tineri care intră pe piața muncii și cu politici de imigrație extrem de restrictive, companiile japoneze sunt nevoite să-și regândească modul de operare.

Numeroase companii din domeniul serviciilor au concluzionat că roboții sunt cea mai practică soluție. La început, erau priviți mai degrabă ca o curiozitate decât ca o soluție reală.

Acești asistenți automatizați sunt concepuți să lucreze alături de oameni, nu să îi înlocuiască, ceea ce le permite companiilor să angajeze mai ușor lucrători în vârstă sau străini, care altfel s-ar confrunta cu dificultăți din cauza cerințelor fizice sau a barierelor lingvistice ale jobului.

Roboții sunt adesea echipați cu senzori 3D, permițându-le să navigheze în spații aglomerate și să transporte tăvi grele. „Drăgălășenia este un bonus, faptul că nu trebuie plătiți este un altul”, scrie ZME Science.
Japonezii privesc roboții diferit decât locuitorii altor țări
Toate acestea fac ca piața roboților de servicii din Japonia să fie în plină expansiune. Firma de cercetare Fuji Keizai estimează că până în 2030 industria va valora peste 400 de miliarde de yeni (2,7 miliarde de dolari), aproape de trei ori mai mult decât valoarea sa de anul trecut.

Această creștere este determinată nu doar de nevoi, ci și de progresele tehnologice care au făcut roboții mai eficienți și mai accesibili pentru afacerile de toate dimensiunile. Iar Japonia este de decenii un lider în domeniul roboticii, iar una dintre cheile acestui lucru este atitudinea culturii japoneze față de automatizare.

Spre deosebire de alte țări, unde robotizarea este adesea însoțită de temeri de pierderea locurilor de muncă, Japonia vede roboții mai degrabă un ajutor decât o amenințare și ei sunt acceptați ca o completare a forței de muncă umane lipsă.

Iar sectorul ospitalității nu este singurul în care roboții sunt folosiți în Japonia.

În centrele de îngrijire a vârstnicilor, aceștia îi ajută pe îngrijitori să deplaseze rezidenții, să le monitorizeze starea de sănătate și să le ofere companie. Aceștia pot urmări semnele vitale și pot asista la mobilitate, reducând astfel povara asupra personalului uman.

Pe măsură ce populația țării îmbătrânește, cererea de îngrijire a vârstnicilor crește rapid, depășind numărul de îngrijitori disponibili. Sectorul asistenței medicale, care are mari dificultăți în a ocupa posturile vacante, avea, în decembrie 2024, un singur candidat pentru fiecare 4,25 locuri de muncă disponibile.

Având în vedere prognozele care indică un deficit tot mai mare de îngrijitori, în Japonia automatizarea este tot mai des văzută ca o soluție salvatoare.

hotnews.ro

Noutați dupa tema