Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cântecul balenelor și vorbirea umană urmează același tipar- descoperirea pune sub semnul întrebării unicitatea limbajului uman

Cântecul balenelor și vorbirea umană urmează același tipar- descoperirea pune sub semnul întrebării unicitatea limbajului uman

Cu toate că pare prea puțin probabil, având în vedere distanța şi diferenţa dintre cele două specii, totuși cântecul balenelor și limbajul uman urmează același tipar: ambele forme de comunicare, pe lângă faptul că sunt transmise cultural din generație în generație, au părți și structuri recurente care probabil servesc la facilitarea învățării.

E ceea ce reiese din studiul publicat în revista Science, citat de Ansa și condus de Universitatea Ebraică din Ierusalim, care pentru prima dată a analizat sunetele înregistrate ale acestor cetacee cu o metodă inspirată din modul în care copiii identifică cuvintele în vorbire.

„Aceste rezultate pun sub semnul întrebării convingerile de lungă durată privind unicitatea limbajului uman – spune Simon Kirby de la Universitatea Britanică din Edinburgh, unul dintre cercetătorii conduși de Inbal Arnon – permiţându-ne să descoperim puncte comune profunde între specii îndepărtate din punct de vedere evolutiv. Acest lucru sugerează că putem inţelege felul în care a evoluat limbajul nu numai observându-ne rudele, cele mai apropiate primate, ci și cazurile de evoluție convergentă găsite în altă parte în natură.”

Cercetătorii au analizat în special 8 ani de înregistrări ale cântecelor balenelor cu cocoașă care trăiesc în zona Noua Caledonie, în Pacificul de Sud-Vest, constatând reapariția sistematică a structurilor, așa cum se întâmplă în toate limbile cunoscute: un model care până acum nu a fost găsit la niciun alt animal în afara oamenilor.

„Dezvăluirea acestei structuri ascunse asemănătoare limbajului în cântecul balenelor a fost neașteptată”, comentează Ellen Garland de la Universitatea St Andrews din Marea Britanie, coautor al studiului. „Dacă structurile pe care le-am detectat sunt la fel de importante pentru balene precum sunt pentru oameni, atunci întrebarea rămâne deschisă”, adaugă Garland. (Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

hotnews.ro

Noutați dupa tema