Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cancerul cerebral și telefoanele mobile. Un nou studiu al OMS clarifică speculațiile pe această temă

Cancerul cerebral și telefoanele mobile. Un nou studiu al OMS clarifică speculațiile pe această temă

Un nou studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că nu există nicio legătură între folosirea telefoanelor mobile și un risc mai mare de cancer cerebral, informează Reuters.
În pofida creșterii enorme a utilizării tehnologiei wireless, nu există o creștere comparativă a incidenței cancerului la creier se spune în studiul publicat marți. Acest lucru este valabil și în cazul celor care fac apeluri la distanțe mare sau celor care au utilizat telefoanele mobile mai bine de un deceniu.
Analiza finală a inclus 63 de studii realizate între 1994 și 2022, de către 11 instituții din 10 țări, printre care și autoritatea guvernamentală din Australia care se ocupă de protecția împotriva radiațiilor.
Studiul a evaluat efectele radiofrecvențelor, folosite în telefoanele mobile, precum și la televizoare, monitoarele pentru copii și radare, a precizat co-autorul Mark Elwood, profesor de epidemiologia cancerului la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă.
„Pentru niciuna din chestiunile majore studiate nu au fost descoperite riscuri crescute”, a spus Elwood. Studiul a căutat incidența cancerelor la creier la adulți și copii, precum și cancerele de glandă pituitară, glandele salivare și leucemie și riscurile legate de utilizarea telefoanelor mobile, ale transmițătoarelor și pentru expunerea profesională. Pentru alte tipuri de cancere raportarea se va face separat.
Anterior, OMS și alte organizații au spus că nu există probe pentru efectele adverse ale radiației telefoanelor mobile, dar că este nevoie de cercetări suplimentare. În momentul de față, acest tip de radiație este clasificată ca „potențial cancerigenă”, sau clasa 2B, de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, o categorie folosită atunci când Agenția nu poate exclude o legătură potențială.
Grupul de consiliere al Agenției a cerut ca această clasificare să fie reevaluată cât mai repede posibil ținând seama de evaluarea anterioară din 2011.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema