Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cercetătorii se tem că topirea ghețurilor din Antarctica a ajuns într-un punct fără întoarcere

Cercetătorii se tem că topirea ghețurilor din Antarctica a ajuns într-un punct fără întoarcere

Aproape 1.500 de cercetători din toată lumea, care acoperă aproape orice aspect al științei, de la biologie și până la glaciologie, au ajuns la o concluzie unanimă: Antarctica se schimbă cu rapiditate și, foarte posibil, a ajuns într-un punct din care nu mai există întoarcere, conform Reuters.
Ei și-au prezentat studiile în această săptămână, la Conferința anuală a Comitetului Științific pentru Cercetări Antarctice din Chile.
Datele oferite de sateliți, precum și cele colectate de specialiști la fața locului, arată că fenomenele extreme care afectează Antarctica nu mai sunt doar unele ipotetice. Ele au loc deja, iar implicațiile lor vor fi unele globale.
Antarctica se confruntă cu schimbări fără precedent în istoria recentă
„Fenomene similare celor care se petrec azi au fost întregistrate de cel puțin opt ori în ultimii 21.000 de ani. Asta se traduce printr-o pierdere accelerată a ghețarilor, care se petrece în decursul a doar câteva decenii, urmată de o etapă marcată de topirea constantă a calotei, care poate dura secole. Iar una dintre consecințele acestor episoade a fost creșterea dramatică a nivelului mărilor și oceanelor peste tot în lume”, a afirmat Mike Weber, paleo-oceanograf specialist în studiul stabilității calotei antarctice din cadrul Universității din Bonn, Germania.
„Schimbările pe care le vedem azi, cum ar fi creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, ar fi trebuit să aibă loc în mai bine de un mileniu. Însă le vedem că se petrec în mai puțin de 100 de ani. Există însă multă incertitudine cu privire la gravitatea acestor schimbări. Cert este că ele sunt fără precedent în istoria recentă a Terrei”, a subliniat și Liz Keller, paleoclimatolog la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă.
Nivelul oceanelor ar putea crește cu patru metri până la finalul secolului
„Ultima perioadă în care Terra a cunoscut temperaturi atât de ridicate a fost acum circa 125.000 de ani, în perioada interglaciară Riss-Würm”, afirmă Mathieu Casado, climatolog în cadrul Laboratorului Francez de Științe ale Climei și Mediului, citat de Reuters.
El spune că schimbările de temperatură înregistrate în ultimii 50 de ani sunt în mod evident în afara limitelor variabilității naturale. Practic, un echilibru s-a rupt odată cu pomparea unor cantități uriașe de dioxid de carbon în atmosferă.
Datele oferite de Institutul Antarctic Chilian, condus de glaciologul Gino Cassasa, arată că, dacă acest trend va continua, nivelul global al mărilor și oceanelor va crește cu aproape patru metri până în anul 2.100. Iar acesta va fi doar unul dintre efecte. Pe fondul topirii ghețurilor antarctice, specialiștii estimează că vor avea loc schimbări dramatice în ceea ce privește intensitatea și tiparul fenomenelor meteorologice globale.
„Antarctica nu este doar un frigider izolat de restul planetei, care să nu aibă niciun impact. Tot ceea ce se întâmplă acolo este conectat cu restul planetei”, a subliniat cercetătorul chilian.
Există însă și voci printre specialiștii amintiți care afirmă că totuși mai există o șansă de reviriment. Însă aceasta implică reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ele vor continua la nivelul de azi, se arată între concluziile comitetului amintit, atunci Terra se va confrunta cu schimbări pe care nimeni nu le va mai putea controla.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema