Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Japonia declară victoria în „războiul” împotriva dischetelor floppy

Japonia declară victoria în „războiul” împotriva dischetelor floppy

Guvernul japonez a declarat victoria în eforturile sale de a elimina folosirea dischetelor floppy în administrația publică, provocând uimirea unor persoane, dar și nostalgie în rândul altora, relatează BBC.
Japonezilor li se cerea până luna trecută să depună documente la autorități cu ajutorul dispozitivelor de stocare depășite, nu mai puțin de 1.000 de reglementări stipulând folosirea lor.
Însă aceste reguli au fost acum în sfârșit abrogate, a anunțat triumfal Taro Kono, ministrul japonez al digitalizării.
Kono este ministrul care în 2021 a declarat „război” dischetelor floppy. Miercuri, la aproape 3 ani de la anunțul de atunci, el a declarat:
„Am câștigat războiul împotriva dischetelor floppy!”
BBC amintește că încă de la numirea sa în funcție Kano a făcut un obiectiv al mandatului său să elimine tehnologia veche din administrația publică și a jurat de asemenea să „scape de faxuri”.
Tentative anterioare în acest sens au eșuat din cauza opoziției funcționarilor publici, care continuă să prefere faxurile în detrimentul folosirii emailurilor în condițiile în care societatea japoneză este cunoscută pentru aversiunea sa față de schimbări.
Anunțul de miercuri al lui Kano privind dischetele floppy a fost subiectul zilei pentru japonezi pe rețelele de socializare, fiind pe larg dezbătut.
Ce zic japonezii despre renunțarea la dischetele floppy
De exemplu, un utilizator al „X”, fosta rețea Twitter, a numit dischetele floppy ca fiind „simbolul unei administrații profund anacronice”.
Însă alții au fost mai degrabă nostalgici.
„Mă întreb dacă dischetele floppy vor începe să apară pe site-uri de licitații”, a comentat un alt japonez.
Unii japonezi mai tineri au fost însă uimiți de anunțul ministrului.
„Guvernul încă folosește dischete floppy? Cât de depășit… Bănuiesc că e plin de oameni bătrâni”, scrie un alt mesaj publicat pe „X”.
O companie japoneză a produs ultima dischetă floppy
Create în anii 1960, dischetele floppy au fost timp de decenii cel mai utilizat dispozitiv mobil de stocare. Ele au început să fie înlocuite abia în anii 1990, odată cu adoptarea pe scară largă a compact discului (CD).
CD-urile au fost transformate la rândul lor într-o relicvă a trecutului de apariția stick-urilor USB cu capacitate mare de stocare.
De exemplu, un stick USB cu capacitate de 32 de GB poate stoca informație care ar încăpea în peste 22.000 de dischete floppy de 1,44 MB.
Gigantul tech japonez Sony a fost ultimul producător de dischete floppy, compania punând capăt producției în 2011.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema