Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Partea bună a pandemiei: 66% dintre români şi-au îmbunătăţit abilităţile culinare în ultimul an - studiu

Partea bună a pandemiei: 66% dintre români şi-au îmbunătăţit abilităţile culinare în ultimul an - studiu

66% dintre români şi-au îmbunătăţit abilităţile culinare în ultimul an şi petrec, în medie, până la aproape 20 de ore pe săptămână pentru pregătirea preparatelor - o creştere de 46% comparativ cu anul precedent, arată un studiu Mastercard.
Studiul arată că românii şi-au îndreptat atenţia către preparatele îndrăgite de întreaga familie, precum mămăliga, ciorba, salata de boeuf, sarmalele şi cozonacul. Şi, deşi mâncărurile tradiţionale sunt preferate de o parte dintre aceştia, peste două treimi (72%) se simt suficient de încrezători pentru a experimenta mai des în bucătărie. Televiziunea, serviciul de streaming şi reţelele de socializare au fost o sursă de inspiraţie pentru mulţi români în alegerea reţetelor (58%).
Cu toate acestea, dincolo de aspectul său practic, gătitul a dezvăluit şi dorinţa de a avea un stil de viaţă mai sănătos (64%), de a deprinde noi abilităţi (57%) şi de a petrece mai mult timp de calitate cu cei dragi. Peste jumătate (67%) dintre români au spus că servitul mesei împreună a reprezentat o oportunitate de reconectare cu cei din locuinţă, 80% declarând că acest ritual se va menţine pe termen lung.
Anul trecut a generat, totodată, o creştere a popularităţii „cinelor festive”, 58% dintre români spunând că au organizat astfel de cine pentru prietenii, familiile sau apropiaţii lor, atunci când astfel de reuniuni erau sigure din punctul de vedere al sănătăţii. În acelaşi timp, 22% dintre consumatori au găzduit o cină virtuală, iar 67% declară că cinele festive vor fi un eveniment recurent în calendarul social al acestora, atunci când astfel de întâlniri vor fi permise.
Normele de distanţare fizică au schimbat, de asemenea, comportamentul de achiziţie al românilor. Unul din trei (32%) a cumpărat alimente online pentru prima dată în ultimul an. 31% au declarat că au cheltuit mai mulţi bani pe alimente atunci când au achiziţionat online, din pricina impulsului de a achiziţiona diferite ingrediente. Aproape jumătate dintre aceştia (42%) vor continua să cumpere produse alimentare online, chiar şi după ridicarea restricţiilor.
Şi cheltuielile pentru echipamente de gătit, sisteme de iluminat ambiental, lumânări şi seturi de pahare, au înregistrat un avans semnificativ. Alte elemente esenţiale cinelor festive urmează, în acelaşi timp, un trend ascendent, 29% investind în articole de veselă şi seturi de pahare, iar 23% achiziţionând seturi de mobilier pentru living.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema