Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Care sunt diferenţele între pâinea congelată şi cea proaspătă. Rezultatele unui studiu derulat în România

Care sunt diferenţele între pâinea congelată şi cea proaspătă. Rezultatele unui studiu derulat în România

Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, s-au analizat trei tipuri de pâine, congelată sau proaspătă, rezultând diferenţe nesemnificative între parametrii celor trei sortimente studiate.
Unii consumatori sunt în continuare reticenţi la acest tip de produse, fiind influenţaţi de mituri precum cel că alimentele congelate îşi pierd din calităţi sau conţin aditivi, ori pentru că doresc să rămână fideli produselor clasice.
În studiul realizat de cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, s-au analizat trei tipuri de pâine: franzelă obţinută prin tehnologia “part-baked and frozen” (P1), franzelă produsă prin metoda fresh ambalată (P2) şi franzelă produsă prin metoda fresh neambalată (P3). Specialiştii de la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi au evaluat cele trei probe prin efectuarea mai multor analize, precum caracteristicile organoleptice, proprietăţi fizice, chimice şi microbiologice.
“Indiferent de producător şi de existenţa sau nu a ambalajului, caracteristicile probelor de pâine analizate nu au prezentat o variaţie semnificativă. Analiza organoleptică a relevat diferenţe nesemnificative în privinţa mirosului, a gustului sau a altor parametri organoleptici ai celor trei sortimente de pâine studiate. Valorile porozităţii şi elasticităţii, care dau prospeţime pâinii, au relevat o calitate necorespunzătoare doar pentru proba de pâine P3 (pâinea proaspătă neambalată). Diferenţele apărute la determinarea caracteristicilor chimice se datorează faptului ca probele de pâine analizate au fost obţinute din făinuri materie primă din surse diferite, de calităţi diferite, şi nu din cauza procesului prin care au fost obţinute. Toate probele de pâine au fost lipsite de drojdii şi mucegaiuri, indicând o manipulare şi ambalare ulterioară corespunzătoare a produselor.”, se arată în raportul realizat de cercetători.
Coordonatoarea studiului, prof. dr. ing. Gabriela Râpeanu, de la Departamentul Ştiinţa Alimentelor, Ingineria Alimentelor, Biotehnologii şi Acvacultură din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, transmite că “analizele efectuate au relevat diferenţe nesemnificative între parametrii celor trei sortimente de pâine studiate. Pentru determinări s-au utilizat aparate specifice şi metode de analiză conform standardelor internaţionale în domeniu. Concluzia noastră este că toate cele trei sortimente au fost de bună calitate, conform standardelor specifice pâinii obţinută din făină albă, atât din punct de vedere al gustului, aspectului, texturii, cât şi al valorii nutriţionale. Am observat o calitate foarte bună a făinii din care a fost preparată pâinea pre-coaptă congelată, comparativ cu pâinea proaspătă neambalată, a cărei materie primă a fost încadrată la categoria nesatisfăcătoare.”
În limbaj comun, tehnologia „part-baked and frozen” presupune că aluatul este preparat proaspăt, fără conservanţi, apoi este divizat şi format în pâini, pâinile sunt coapte, în proporţie de 90%, în fabrică şi apoi sunt congelate rapid, pentru păstrarea optimă a caracteristicilor nutritive. Ultima etapă, înainte ca pâinea caldă să ajungă pe raft, este finalizarea coacerii, proces ce are loc în magazin, pentru prospeţime maximă şi coajă crocantă, fără dezavantajele folosirii de conservanţi.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema