Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România nu apare în statistici. Cele trei țări cu cele mai mari creșteri ale producției industriale din UE

România nu apare în statistici. Cele trei țări cu cele mai mari creșteri ale producției industriale din UE

Luxemburg, Ungaria și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale producției industriale în luna mai, față de aprilie, cu avansuri de peste 2%, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică Eurostat.
Ungaria se remarcă și ea în clasamentul anual, cu o creștere de 5,4% față de mai 2025, fiind depășită doar de Danemarca, Suedia și Letonia. România nu apare în clasamente, fiind alături de Belgia singurele țări pentru care nu există date disponibile.

La nivelul întregii Uniuni Europene, producția industrială ajustată sezonier a scăzut cu 0,1% în luna mai, comparativ cu aprilie, și cu 0,3% față de mai 2025. În zona euro, scăderea a fost de 0,2% lunar și de 1,2% anual.

Cele mai mari creșteri și scăderi
Printre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în:
- Luxemburg – 2,7%
- Ungaria – 2,3%

- Polonia – 2,0%
La polul opus, cele mai mari scăderi lunare au fost raportate în:

- Irlanda – 5,2%

- Malta – 3,7%

- Lituania – 3,0%

În termeni anuali, cele mai mari creșteri au fost observate în:

- Danemarca – 6,5%

- Suedia – 6,5%

- Letonia – 6,2%

- Ungaria – 5,4%

Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în:

- Irlanda – 19,7%

- Bulgaria – 4,7%

- Estonia – 3,0%

Ce s-a produs mai mult și ce a scăzut
În zona euro, producția de energie a crescut cu 2,2% față de luna anterioară, iar fabricarea bunurilor de folosință imediată au crescut cu 0,8%. Pe de altă parte, bunurile de folosință îndelungată au scăzut cu 1,1%, iar bunurile intermediare cu 0,3%.

Comparativ cu mai 2025, cele mai mari scăderi în zona euro s-au înregistrat la bunurile de folosință imediată (-10,7%) și la cele de folosință îndelungată (-3,0%). Creșteri anuale s-au observat la bunurile de capital (+2,6%), energie (+1,3%) și bunuri intermediare (+1,2%).

România, absentă din statistici
România nu apare în clasamentele Eurostat nici pentru datele lunare, nici pentru cele anuale, fiind alături de Belgia singurele țări pentru care nu există date disponibile la aceste capitole. Autoritățile de la București nu au oferit până acum o explicație oficială pentru absența acestor date.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema