Cea mai scumpă cură de slăbit din Europa. România a strâns cureaua și a sufocat economia
După ani în care economia a rezistat șoc după șoc, 2026 aduce o combinație rar întâlnită: recesiune și inflație ridicată în același timp (stagflație), arată o analiză a Consilium Policy Advisors Group, un think tank independent. Pentru români, asta înseamnă bani care valorează mai puțin, locuri de muncă mai puține și credite care rămân scumpe.
Măsurile luate de guvern pentru a reduce gaura din buget și valul de scumpiri au tăiat din încrederea oamenilor și a firmelor, împingând țara în recesiune, notează economista Ella Kallai, autorul analizei.
Singurele motoare care au mai ținut economia în mișcare au fost construcțiile și investițiile. În schimb, serviciile și consumul au scăzut.
Prețurile cresc, leul se devalorizează
România are cea mai mare inflație din UE: Prețurile au crescut cu aproape 11% (10,9%) până în mai 2026.
De ce s-a scumpit totul? Principalul vinovat este criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a umflat prețurile la energie și combustibil, notează documentul citat. De exemplu, față de sfârșitul anului 2020, energia s-a scumpit cu 85%, iar alimentele cu peste 55%.
Banca Națională ține frâna trasă: Pentru a opri scumpirile, BNR menține dobânda de referință foarte sus, la 6,5% (cea mai mare din UE). Asta înseamnă că creditele rămân scumpe, iar băncile nu se înghesuie să ieftinească împrumuturile.
Piața muncii: Salariile pierd în fața scumpirilor
Banii cumpără mai puțin: Deși pe hârtie salariile au crescut ușor (cu 4,7%), această creștere este mult sub rata inflației (11%). Asta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor scade – cu aceiași bani cumperi mai puține lucruri decât anul trecut.
Șomajul a crescut ușor (la 6,4%), numărul de locuri de muncă vacante a scăzut cu 13,3%, iar numărul total de angajați a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane față de anul trecut. Firmele au început să facă restructurări, în special în fabrici (industrie), constată autorul analizei.
Statul trăiește pe datorie
Datoria publică a depășit limita: Pentru prima dată, datoria totală a României a depășit pragul de 60% din PIB (limita maximă recomandată de UE prin criteriile de la Maastricht).
O veste parțial bună: Statul a reușit în primele 4 luni din 2026 să mai strângă cureaua și să reducă deficitul bugetar (gaura dintre venituri și cheltuieli), dar nevoia de finanțare rămâne uriașă (statul trebuie să împrumute 55 de miliarde de euro în 2026 pentru a-și plăti ratele vechi și cheltuielile actuale).
Cat de productivi suntem?
Muncim mult, dar cu valoare adăugată mică: Productivitatea muncii în România este la doar 46% din media Uniunii Europene (cea mai mică din regiune, sub Polonia, Ungaria și Cehia).
Costul cu forța de muncă a crescut și el, ajungând la jumătatea mediei UE, ceea ce face ca afacerile în România să devină mai puțin profitabile decât în țările vecine.
Banca centrală, prinsă între încetinirea economiei și creșterea inflației, a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul existent din august 2024 (6,5% pe an, cea mai mare din UE).
Elemente cheie ale raportului
Necesarul de finanțare publică va crește la 55 de miliarde EUR în 2026, în creștere cu 12,2% față de anul precedent.
România continuă să aibă cea mai mare rată anuală a inflației din UE din ianuarie 2024, cu excepția perioadei ianuarie-februarie 2025, când a fost a doua cea mai mare.
Modificări ale coșului de consum în 2026 față de 2025 – ponderea energiei și a serviciilor a crescut, în timp ce ponderea alimentelor (procesate și neprocesate) și a bunurilor industriale neenergetice a scăzut. Cu toate acestea, alimentele reprezintă cea mai mare pondere (35%), iar serviciile cea mai mică pondere (25%) în regiune;
Prețurile armonizate ale tuturor celor cinci categorii de bunuri sunt în creștere, în aprilie 2026 față de decembrie 2020, prețurile alimentelor procesate au crescut cu 55%, alimentele neprocesate cu 63%, bunurile industriale non-energetice cu 41%, serviciile cu 50%,
iar prețurile energiei de consum cu 85%.
IRCC (rate ale dobânzilor de referință pentru creditele de retail) mai mici a făcut ca împrumuturile pentru retail să fie mai ieftine în 2026
Ratele dobânzilor mai mici pentru depozitele noi decât pentru depozitele restante indică o reducere a costurilor pentru bănci
Convergența dintre ratele dobânzilor pentru creditele noi și creditele restante, atât în lei, cât și în euro, indică lipsa presiunilor pentru refinanțare și venituri stabile pentru bănci.
IRCC este menținut în scădere, reducând și mai mult costul împrumuturilor pentru clienții de retail
Creșterea ratelor dobânzilor în EUR din cauza ciclului de înăsprire a politicilor BCE va reduce stimulentul pentru împrumuturi în EUR și va crește stimulentul pentru economisirea în EUR
Continuarea tendinței de euroizare reduce profitabilitatea băncilor în lei
Creșterea ratei creditelor neperformante dacă șomajul crește mai rapid decât se aștepta
Ratele scăzute de neocupare în toate sectoarele reduc angajările
Incertitudinile din comerțul global ar putea reduce ocuparea forței de muncă în sectoarele de export (industrie și servicii)
Impactul inteligenței artificiale pare orientat spre distrugerea locurilor de muncă, mai degrabă decât spre crearea de locuri de muncă
Productivitatea muncii a fost de doar 46% din media UE, cea mai scăzută din regiune în trimestrul 1 din 2026 (ca și în trimestrul 1 din 2025).
Productivitatea muncii în România este mai mică cu 25% decât în Polonia, cu 9% decât în Ungaria și cu 37% decât în Cehia.
Costul forței de muncă s-a apropiat de 50% din media UE.
Productivitatea muncii per cost al forței de muncă în România este de 1,8, comparativ cu 2,1 în Ungaria, 2 în Cehia și 1,9 în Polonia. Prin urmare, per total, a face afaceri în RO este aproape la fel de profitabil ca în PL, mai puțin profitabil decât în CZ și HU.
hotnews.ro
