Cea mai gravă criză energetică globală din istorie: consumatorii - nevoiți să achite prețuri mai mari și să-și limiteze consumul ca urmare a războiului din Iran, semnalează AEI
Consumatorii din întreaga lume achită deja facturi mai mari pe energie și se văd nevoiți să-și reducă și consumul în urma declanșării celui mai pesimist scenariu pentru sistemul energetic global, ca urmare a Războiului din Orientul Mijlociu.
Închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz, un canal îngust de-a lungul coastei iraniene, a blocat transportul a aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii, după ce Statele Unite și Israelul au început lovituri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie. În același timp, atacurile continue dintre Iran și Israel au vizat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, provocând pagube la câmpuri de gaze, rafinării de petrol și terminale energetice, pe care reprezentanții industriei spun că vor dura ani de zile pentru a fi reparate, arată Reuters. Toate acestea reprezintă ceea ce Agenția Internațională pentru Energie a numit deja cea mai gravă perturbare energetică globală din istorie, depășind chiar și embargoul petrolier arab din 1973, care a provocat penurii de combustibil și daune economice majore, arată news.ro.
Nu vei putea rezolva această criză doar prin economisire. În realitate, prețurile vor crește suficient de mult încât oamenii să fie forțați să reducă consumul”, a declarat Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Până în prezent, criza a scos de pe piață aproximativ 400 de milioane de barili de petrol – echivalentul a aproximativ patru zile din oferta globală – ceea ce a dus la creșteri ale prețurilor de aproximativ 50%. Petrolul, gazele și produsele rafinate sunt esențiale pentru numeroase sectoare ale economiei moderne, de la transportul rutier și aerian până la alimentarea locuințelor și a industriei, dar și pentru producția de materiale plastice și îngrășăminte.
”Amploarea riscurilor legate de combustibili, produse chimice, LNG și materii prime pentru îngrășăminte face ca acest moment să fie diferit de episoadele anterioare de tensiuni în Golf”, a spus Aditya Saraswat, vicepreședinte senior la compania de consultanță Rystad Energy. Creșterea prețurilor energiei alimentează și inflația, afectând consumatorii și companiile, devenind o problemă politică majoră pentru președintele american Donald Trump, care încearcă să justifice războiul în fața opiniei publice. Prețurile petrolului au crescut deja cu peste 50% la nivel global, depășind 110 dolari pe baril de la începutul războiului. Pentru petrolul din Orientul Mijlociu, folosit în special de economiile asiatice, prețurile au ajuns aproape de 164 de dolari pe baril.
Creșterea prețurilor combustibililor pentru transport pune presiune pe consumatori și companii din întreaga lume și determină guvernele să adopte măsuri pentru reducerea consumului. În Thailanda, de exemplu, funcționarilor publici li s-a cerut să economisească energie, suspendând deplasările externe și folosind scările în locul lifturilor, iar Bangladesh a închis universitățile. Sri Lanka a introdus raționalizarea combustibilului, China a interzis exporturile de combustibili rafinați, iar planul de urgență energetică al guvernului britanic include reducerea limitelor de viteză pentru a economisi carburant. Agenția Internațională pentru Energie a propus și alte măsuri de reducere a cererii, precum munca de acasă și evitarea călătoriilor cu avionul, deja afectate de închiderea unor importante huburi aeriene din Orientul Mijlociu. IEA a decis la începutul lunii să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență, însă analiștii spun că măsura este insuficientă, deoarece această cantitate acoperă doar aproximativ 20 de zile din impactul războiului asupra pieței.
Reducerea cererii este singura soluție atunci când oferta scade, a declarat Natasha Kaneva, analist la JP Morgan. ”Piața se confruntă cu un deficit acut de produse (…) care pur și simplu nu pot fi consumate pentru că nu sunt disponibile”, a spus ea. Între timp, prețurile continuă să crească. De exemplu, combustibilul pentru avioane în Europa a atins un nivel record de aproximativ 220 de dolari pe baril, ceea ce se va traduce rapid în bilete de avion mai scumpe. În Statele Unite, unde importurile de petrol din Orientul Mijlociu sunt reduse, prețul benzinei a crescut cu peste un dolar pe galon de la 28 februarie, ajungând la aproximativ 4 dolari pe galon. Prețurile gazelor naturale cresc puternic în Europa și Asia după ce atacurile reciproce dintre Israel și Iran au afectat instalațiile de gaze din Golf. Costurile energiei electrice pentru consumatori ar putea crește semnificativ.
Israelul a lovit miercuri câmpul de gaze South Pars din Iran, iar Iranul a atacat a doua zi complexul major de LNG Ras Laffan din Qatar. Directorul executiv al QatarEnergy, Saad al-Kaabi, a declarat că atacurile iraniene vor scoate din producție 12,8 milioane de tone de LNG pe an – aproximativ 3% din oferta globală – pentru o perioadă de trei până la cinci ani. Situația este critică deoarece produsele petroliere și gazele sunt esențiale pentru numeroase industrii, de la farmaceutică până la producția de materiale plastice și îngrășăminte, a spus Menelaos Ydreos, secretar general al International Gas Union. Războiul amenință și aprovizionarea cu alimente. Piața globală a îngrășămintelor a fost grav afectată deoarece aproximativ o treime din comerțul mondial cu fertilizanți trece în mod normal prin strâmtoarea Ormuz, iar transporturile sunt acum blocate.
Prețurile produselor pe bază de azot, precum ureea – cel mai important tip de îngrășământ – au crescut cu 30% până la 40% de la începutul conflictului. Fabrici de îngrășăminte din India, Bangladesh și Malaysia reduc comenzile, scad producția sau își opresc activitatea din cauza lipsei de materii prime. Dacă conflictul va continua încă câteva săptămâni, aprovizionarea globală cu alimente va fi afectată semnificativ, a declarat Maximo Torero, economist-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Aproximativ jumătate din hrana produsă la nivel mondial este cultivată folosind îngrășăminte, care în unele țări reprezintă până la jumătate din costul producției de cereale.
profit.ro
