Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

"Fabricat în Europa", noul plan al Comisiei Europene pentru reindustrializarea continentului

"Fabricat în Europa", noul plan al Comisiei Europene pentru reindustrializarea continentului

Comisia Europeană va prezenta propunerile sale privind reindustrializarea continentului și combaterea concurenței chineze, regrupate în strategia Made in Europe (Fabricat în Europa), informează AFP.
Așa-numita lege privind 'accelerarea industrială', susținută de vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, își propune să păstreze și să decarbonizeze sectoare cheie, precum industria auto, care se tem că vor fi înlăturate de concurența chineză, în timp ce se confruntă deja cu provocările tranziției ecologice și cu prețurile foarte mari la energie din Europa. Principala prevedere a planului este introducerea unei 'preferințe europene', o măsură considerată mult timp tabu în Europa datorită naturii sale protecționiste. Aceasta implică obligarea companiilor din sectoare considerate strategice să își desfășoare o parte din producție în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când primesc finanțare publică, scrie Agerpres.

Acest mecanism copiază legi similare din Statele Unite și China, așa cum a subliniat Sejourne într-un articol de opinie semnat de 1.000 de directori de companii europene. Cu toate acestea, anunțul proiectului de lege, așteptat inițial la sfârșitul anului 2025, a fost amânat de mai multe ori din cauza dezacordurilor dintre statele membre și chiar în cadrul Comisiei cu privire la utilitatea, domeniul de aplicare și limitele măsurii. Președintele francez, Emmanuel Macron, a apărat preferința europeană în sectoarele cele mai strategice, afirmând că 'altfel, europenii vor fi dați la o parte'. 'Acesta este un punct de cotitură major și necesar', spune Joseph Dellatte, de la Institutul Montaigne, subliniind că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din economia europeană și, prin urmare, pot juca un rol decisiv în a ajuta la relocarea activităților industriale. Dar 'dacă scopul este de a preveni distrugerea industriilor de către China, cred că există instrumente mai bune', contracarează Niclas Poitiers, de la think tank-ul Bruegel, subliniind că Bruxelles-ul are o serie de măsuri împotriva subvențiilor străine care distorsionează concurența.
Aceste întrebări au alimentat dezbaterile între cele 27 de state membre în ultimele luni, chiar dacă urgența de a acționa i-a convins în cele din urmă pe cei mai reticenți, Germania și țările nordice, să sprijine inițiativa 'Fabricat în Europa', cu condiția ca această măsură să fie strict direcționată. Prin urmare, Comisia Europeană și-a redus ambițiile față de proiectul inițial în ceea ce privește lista sectoarelor vizate. Conform unei versiuni a textului, consultată marți de AFP, legea propusă de Bruxelles va institui obligația de a utiliza oțel cu conținut scăzut de carbon în proiectele de construcții și infrastructură care primesc finanțare publică, dar fără a impune ca acesta să fie 'Fabricat în Europa'. Această perspectivă a fost puternic criticată de Eurofer, organizația producătorilor europeni de oțel. De asemenea, nu se menționează o cerință de conținut local pentru substanțe chimice sau materiale plastice. Pe de altă parte, se așteaptă ca industria auto să se numere printre sectoarele vizate, la fel ca și tehnologiile energetice decarbonizate (panouri solare, baterii etc.). Cu toate acestea, de departe cea mai dezbătută problemă, inclusiv în cadrul Comisiei, este domeniul geografic de aplicare a planului 'Fabricat în Europa'.

Berlinul și alte capitale europene au insistat ca firmele care produc în anumite țări partenere să nu fie excluse din schemă, temându-se de represalii comerciale și de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Țările cu legături strânse cu UE, precum Marea Britanie, Turcia, Japonia și Elveția, speră la un astfel de tratament preferențial. De asemenea, proiectul de lege ar putea impune obligații privind beneficiile locale, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și cercetarea și dezvoltarea, companiilor străine care doresc să facă anumite investiții în Europa, conform textului consultat de AFP. În cele din urmă, planul va include măsuri mai consensuale care vizează facilitarea construcției sau extinderii fabricilor prin simplificarea și accelerarea procedurilor administrative.

profit.ro

Noutați dupa tema