Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Tinerii din Bulgaria și România sunt cei mai săraci din UE

Tinerii din Bulgaria și România sunt cei mai săraci din UE

România avea, în 2024, a doua cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 14,7%, în condițiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 5,8%, arată datele publicate de Eurostat. Potrivit acestor date, țările UE cu cea mai mare proporție de tineri care se confruntă cu deprivare materială și socială severă au fost: Bulgaria (17,2%), România (14,7%) și Grecia (14,4%). Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3% în 10 state membre UE: Croația, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda și Portugalia, scrie Agerpres.

La nivelul întregului bloc comunitar, în 2024, rată de deprivare materială și socială severă era ușor mai mică pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, 5,8%, decât pentru populația totală (6,4%). Tot în 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pentru tinerii din UE cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani era de 24,1%, cu 3,1 puncte procentuale mai mare decât decât pentru populația totală (21%). În rândul statelor membre, această rată varia între 32,4% în Bulgaria și 9,9% în Slovenia. În 2024, 17,3 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) erau în risc de sărăcie și excluziune socială în Uniunea Europeană.

hotnews.ro

Noutați dupa tema