Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum reușește un sat italian să revină la viață cu ajutorul urșilor

Cum reușește un sat italian să revină la viață cu ajutorul urșilor

În inima regiunii montane Abruzzo din Italia, un sat medieval amenințat până de curând de dispariție înflorește cu ajutorul urșilor.

Cu case vechi, alei pietruite și fațade decolorate, Pettorano sul Gizio a fost odinioară o localitate plină de viață. În 1920, peste 5.000 de oameni locuiau aici. Astăzi, abia dacă mai sunt 390. Povestea sa este similară cu cea a multor sate din sud-centrul Italiei, afectate de depopulare și îmbătrânirea populației, scrie The Guardian.
Urșii au devenit un simbol
Însă până la un punct, pentru că Pettorano sul Gizio și-a găsit un aliat neașteptat în una dintre cele emblematice creaturi ale regiunii: ursul brun marsican, specie aflată în pericol critic de dispariție, devenind un exemplu despre cum poți trăi în armonie cu natura sălbatică și prospera în același timp.

Urșii au devenit un simbol al satului, fiind reprezentați prin statui și picturi.

O ursoaică numită Barbara poate fi văzută adesea plimbându-se printre case, uneori însoțită de puii ei.

Octavian Berceanu prezintă soluțiile care funcționează în relația om-urs. Exemplul de la Tușnad
Locuitorii au învățat cum să-și protejeze animalele și grădinile, fără a intra în conflict cu sălbăticia care îi înconjoară.

Transformarea a început în 2015, când Pettorano sul Gizio a devenit prima „comunitate prietenoasă cu urșii” din Italia.

Cu sprijinul organizațiilor de conservare și al finanțărilor europene, au fost instalate garduri electrice, containere antiurs și s-au distribuit ghiduri de bune practici.

Locuitorii au fost sfătuiți să nu lase mâncare afară; fructele coapte au început să fie adunate de pe jos, iar resturile alimentare să fie păstrate în casă până la colectare.

”Capitala mondială a urșilor polari”. Un orășel îndepărtat ne arată cum să te adaptezi la cele mai radicale schimbări
În doar câțiva ani, pagubele provocate de urși au scăzut cu 99%.

Urşii au salvat satul şi satul a salvat urşii
S-a dovedit a fi un parteneriat benefic pentru ambele părți, ducând la salvarea unei specii și la revitalizarea unei comunități.

Populația de urși bruni marsicani numără acum aproximativ 60 de indivizi și este în creștere. Tineri ecologiști și antreprenori atrași de frumusețea locului s-au mutat în sat.

Restaurantele locale, precum Il Torchio, își adaptează meniul pentru a atrage vizitatori ecologiști, iar magazinele pun în vitrină produse artizanale și bere tematică... cu urși.

Numărul turiștilor a crescut de la 250 în 2020 la peste 2.400 anul trecut, iar tendința este de creștere. Mulți dintre ei au decis să cumpere o casă aici.

„Locul ăsta m-a făcut să strălucesc din nou. Eram puțin copleșită de situația ecologică globală. Dar astfel de locuri îmi dau speranță – arată că există soluții reale”, spune Valeria Barbi, jurnalistă de mediu și naturalistă, care a vizitat comunitatea și i-a plăcut atât de mult încât a decis să se mute acolo.

Alte țări europene urmează exemplul Pettorano sul Gizio despre cum conservarea mediului și renașterea rurală pot merge mână în mână. În prezent, există 18 comunități prietenoase cu urșii în Europa, finanțate de programul Life al UE pentru mediu.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema