Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Agenția de rating Moody’s schimbă la „negativă” perspectiva României, invocând reforma fiscală „amânată semnificativ” și mediul politic „din ce în ce mai turbulent”

Agenția de rating Moody’s schimbă la „negativă” perspectiva României, invocând reforma fiscală „amânată semnificativ” și mediul politic „din ce în ce mai turbulent”

Vineri seara, într-o mișcare previzibilă, agenția Moody’s a schimbat perspectiva României la „negativă” de la „stabilă”. Agenția invocă reforma fiscală „amânată semnificativ” și mediul politic intern „din ce în ce mai turbulent”.

Decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, capacitatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani. În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și să se îmbunătățească treptat ulterior, ducând povara datoriei publice la 68,5% din PIB până în 2028.
Ratingul Baa3 atribuit României reflectă „dimensiunea moderată și potențialul de creștere al economiei”, dar ține cont de profilul de credit, țara fiind expusă la riscul geopolitic datorită apropierii de războiul din Ucraina.

La sfârșitul anului 2024, guvernul a introdus o serie de măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsuri suplimentare anunțate în bugetul 2025, sunt menite să reducă deficitul general la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026.

Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, se va proceda într-un ritm mai lent decât ne-am planificat în acest an, scrie agenția de rating în comunicatul transmis vineri. „Atingerea acestor ținte de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita o combinație între o redresare neașteptat de puternică, împreună cu îmbunătățiri semnificative ale managementului politicii fiscale”.
Reducerea cu succes a deficitului va necesita adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului său național de redresare și reziliență (PNR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă cel mai probabil efectul s-ar simți în principal începând cu 2026.

Cu toate acestea, reforma este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025.

Acestea fiind spuse, mediul politic intern din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea fi o provocare politică pentru guvern chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale din mai.

În plus, accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite (Guvernul Statelor Unite ale Americii, Aaa negativ) în domeniul securității europene s-ar putea adăuga la presiunile pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, complicând și mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală.

Agenția de evaluare precizează că perspectiva de rating ar putea să fie readusă la „stabilă” dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale și accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puțin decât estimările actuale. Însă, cel mai probabil, asta ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală și îmbunătățirea disciplinei cheltuielilor.

În sens invers, ratingul de țară atribuit României ar putea fi coborât dacă Executivul nu va reuși să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Cel mai probabil, un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eșec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, precum și al unor progrese limitate cu îmbunătățirea managementului politicii fiscale. O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice care decurg din războiul din Ucraina ar pune, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.

Moody’s era singura dintre cele trei mari agenții de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria „junk” .

hotnews.ro

Noutați dupa tema