Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Aurul s-a scumpit cu 28% în ultimul an

Aurul s-a scumpit cu 28% în ultimul an

Prețul aurului s-a majorat în ultimul an cu 28%, conform Tavex, comerciant de aur și argint de investiții.

„În cinci ani, considerând o creștere de preț de 99%, avem parte de un câștig de 246 de lei, sau de 44% față de costul inițial. Peste zece ani, același lingou va valora 1.168 de lei, însemnând un câștig de 608 lei, sau de 109%. Desigur, aceste valori sunt estimări simple, bazându-ne pe date din trecut, nefiind o garanție a câștigurilor viitoare”, a declarat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, citat într-un comunicat de presă.
Aproximativ jumătate din cererea globală de aur este dedicată pieței bijuteriilor, China și India conduc piața globală a bijuteriilor din aur și reprezintă aproape 60% din cererea totală în acest segment, se precizează în comunicat.

Potrivit acestuia, este necesară analizarea creșterii prețului acestuia în ultimii ani. „Spre exemplu, un lingou de 1 gram al rafinăriei Valcambi, având un preț actual de 560 de lei, se vinde cu 38% peste prețul de piață al aurului. Diferența este dată de costurile care intervin în producerea și gestionarea produsului. Întrucât costurile rafinăriilor sunt fixe, cu cât un produs este mai mare, cu atât costurile reprezintă un procent mai mic din prețul per gram al lingourilor”, precizează Tavex.

Tradiții: În Occident se oferă mai rar aur decât în Orient
Potrivit Tavex, în întreaga lume există o diversitate culturală în ceea ce privește obiceiul de a oferi aur drept cadou. În timp ce în Occident, acest gest este mai rar întâlnit, în Orientul Îndepărtat, în special în China și India, țări recunoscute pentru piețele de bijuterii foarte dezvoltate, aurul ocupă un loc central în tradiții, fiind un simbol al prosperității și stabilității.
În cazul Indiei au loc achiziții semnificative de aur în special în sezonul nunților, când se pot cheltui zeci sau chiar sute de mii de dolari doar pe bijuteriile de aur, în China cele mai mari cantități de aur se achiziționează cu prilejul Noului An chinezesc. În acea perioadă, diverse rafinării și monetării realizează lingouri și monede într-un număr limitat, reprezentând creatura mitică sub auspiciul căruia se află anul ce urmează.

În timp, aceste produse câștigă și o valoare de colecție. „În cazul monedelor de aur cu însemnul șarpelui de lemn de o uncie troy, ale Monetăriei Perth din Australia, numărul de bucăți realizate este de numai 30.000, ceea ce pentru o cerere globală de aur este un număr infim. Astfel, pentru cei care doresc ca produsele de aur pe care le achiziționează să se aprecieze în valoare mai mult decât prețul aurului conținut, produsele cunoscute drept „Lunar” pot fi o opțiune foarte bună.

Sărbătoarea Noului An chinezesc este un eveniment de o anvergură extraordinară. Iar aurul are un motiv central în întregul eveniment. Rude și prieteni își oferă drept cadou lingouri, monede și chiar bijuterii reprezentând simbolul mitic al anului care urmează, cu scopul de a ura celui care va primi darul un an plin de atributele pozitive ale însemnului zodiacal”, mai arată Tavex.
Tavex este un comerciant de aur de investiții din Europa. Pe piața din România acționează din 2019, având trei birouri în București și unul în Cluj.

hotnews.ro

Noutați dupa tema