Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cât de mult pierde Polonia pentru că nu este în zona euro?

Cât de mult pierde Polonia pentru că nu este în zona euro?

Odată cu schimbarea guvernului din Polonia, în această ţară, cea mai mare economie din regiune, reîncep dezbaterile privind schimbările majore de direcţie. Economiştii spun că executivul ar trebui să urmeze un curs către zona euro. Beneficiile depăşesc costurile, scrie The Warsaw Voice.

Teoretic, Varşovia s-a angajat să adopte moneda euro când a aderat la Uniunea Europeană în 2004. Au trecut aproape 20 de ani de atunci, iar Polonia se numără încă printre ţările membre ale UE care nu şi-au înlocuit moneda naţională cu cea unică europeană. Practic, nimeni n-o obligă să facă acest lucru în afară de interesele proprii. Economiştii sunt de acord că fiecare an fără euro aduce pierderi Poloniei. Sunt pierderi pe care fostul guvern nici măcar nu le-a evaluat. Anterior, rapoartele privind consecinţele adoptării monedei UE erau pregătite de plenipotenţiarul guvernului pentru introducerea monedei euro în Polonia. Partidul Legea şi Justiţia (PiS), care a condus ţara timp de opt ani şi s-a împotrivit înlocuirii zlotului cu moneda comunitară, a desfiinţat acest birou. De asemenea, Banca Naţională a Poloniei (NBP) nu are un departament pentru integrarea în zona euro.

Lista beneficiilor adoptării monedei comunitare este foarte lungă. Experţii indică aici în unanimitate, de ani de zile, o creştere a credibilităţii politicii economice, eliminarea riscului de curs valutar, scăderea dobânzilor, credite mai ieftine şi creşterea consumului, a investiţiilor, a cifrei de afaceri în comerţul exterior, a concurenţei şi a eficienţei. Toate acestea se traduc într-un impuls dat creşterii economice. Multe depind de mediul economic, dar şi de mediul politic la momentul intrării în zona euro. Analiza „Drumul către euro, un plan de acţiune”, elaborat de Fundaţia Res Publica cu sprijinul Fundaţiei pentru Libertate Economică, spune că în Slovacia aderarea la zona euro a contribuit la creşterea PIB cu 7%. În schimb, oportunităţile de creştere pierdute asociate cu lipsa monedei euro în Polonia, conform diferitelor calcule, variază de la 2,5% la 7,5% din PIB.

Intrarea în zona euro înseamnă şi costuri. Oponenţii monedei comunitare pun în prim plan pierderea unei anumite suveranităţi economice, întrucât politica monetară este plasată sub aripa Băncii Centrale Europene (BCE), ceea ce va priva Polonia de capacitatea de a răspunde independent la eventualele crize valutare. Totuşi, Polonia ar câştiga influenţă asupra deciziilor BCE.

Ar trebui îndeplinite şi criteriile formale pentru aderarea la zona euro. În plus, ar mai fi şi costuri administrative şi costul unei campanii de informare. Printre costuri se numără şi riscul creşterii preţurilor la începutul trecerii la euro.

„O ţară care nu a trecut la euro îşi pierde o parte din importanţa din UE, ceea ce, la construirea bugetului, s-ar putea traduce în miliarde de euro neprimite deoarece nu participă la reuniunile miniştrilor de finanţe din zona euro”, a argumentat profesorul de economie Witold Orlowski.

zf.ro

Noutați dupa tema