Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Euro îşi face încet loc într-o economie foarte eurosceptică

Euro îşi face încet loc într-o economie foarte eurosceptică

Guvernul nu are o politică pentru adoptarea euro, publicul nu doreşte moneda, iar banca centrală ţine la controlul asupra dobânzilor. Angajamentul de a face trecerea la euro la un moment dat a fost o condiţie cheie a aderării la UE însă după aproape două decenii, Cehia, asemenea tuturor marilor state post-comuniste membre ale blocului, nu se apropie nici pe departe de acest moment, scrie Bloomberg.

În schimb, executivii iau această problemă în propriile mâini, îm­pingând treptat economia către un loc unde se pare că politicienii şi strategii băncii centrale nu vor să meargă.

Date ale băncii centrale a ţării arată că pentru prima dată jumătate din volumul actual al creditelor corporate acordate de băncile locale sunt exprimate în valută, în procent covârşitor în euro, iar procentul este chiar şi mai mare când sunt incluse creditele de la băncile străine. În plus, aproximativ 20% din comerţul local dintre companiile cehe se realizează în euro, în timp ce mulţi exportatori îşi plătesc furnizorii locali în euro, şi nu coroane.

De când UE şi-a început marea extindere către Est în 2004, Slovenia, Slovacia, cele trei state baltice şi cel mai recent Croaţia au făcut trecerea la euro.

Bulgaria aspiră de asemenea la această mişcare. Cehia împreună cu Ungaria şi Polonia au amânat în mod repetat renunţarea la propriile mo­nede.

În Ungaria, o recesiune de un an şi ameninţarea cu o criză a forintului i-au determinat pe unii lideri de business să ceară măcar un calendar pentru adoptarea euro. Datele arată că 42% din creditele din această ţară sunt în valută.

Cehii însă sunt într-o poziţie mai bună să întrunească condiţiile pentru trecerea la euro. Datoria ţării este una dintre cele mai scăzute din UE raportat la dimensiunea econo­miei, iar ţara este pe cale să întru­nească cerinţele legate de inflaţie şi deficitul bugetar.

Puţine ţări sunt însă la fel de eurosceptice ca Cehia. Temerile privesc costul potenţial al salvării unui nou membru ale zonei euro şi că bunurile şi serviciile se vor scumpi. Astfel, subiectul nu este inclus pe agenda politică.

În acest context, companiile întâmpină probleme într-o ţară care îşi realizează două treimi din exporturi către zona euro. Cu monedele devenind mai volatile din cauza instabilităţii geopolitice, integrarea în blocul economic oferă un plus de protecţie, spun executivii.

Companiile ar putea obţine unele concesii. Există propuneri legislative care le-ar permite acestora contabilitatea în valută.

Divizia Skoda Auto a Volkswagen, cel mai mare producător al ţării, cere de ani întregi adoptarea euro. Compania şi-a trecut deja contabilitatea pe euro în acest an pentru că foloseşte moneda unică pentru cea mai mare parte a tranzacţiilor, incluzând plăţile către mulţi furnizori locali.

Cu exportatorii formând coloanal vertebrală a economiei, din ce în ce mai multe companii vor participa la această „tendinţă de euroizare spontană“, arată Radek Spicar, vicepreşedinte al Confederaţiei Industriei, principalul business lobby al ţării.

„Sub influenţa marilor companii, şi alte părţi ale economiei vor face această tranziţie“.

zf.ro

Noutați dupa tema