Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Bulgaria încearcă să forţeze ieşirea companiilor de energie ruseşti de pe piaţa europeană

Bulgaria încearcă să forţeze ieşirea companiilor de energie ruseşti de pe piaţa europeană

„Noua taxă este pe deplin aliniată obiectivelor UE de reducere a dependenţei de energia rusească.”

Bulgaria a impus taxe punitive asupra operaţiunilor petroliere şi de gaze deţinute de ruşi în încercarea de a le face mai puţin profitabile şi a le forţa pe ele şi cumpărătorii lor să caute alte opţiuni, potrivit oficialilor guvernamentali, scrie Financial Times.

Autorităţile bulgare au introdus recent o acciză de 20 de leva (10 euro) pe MWh de gaze care tranzitează teritoriul său la câteva zile după ce a impus o taxă de 60% pe profiturile rafinăriei ruseşti Lukoil de la Marea Neagră. Scopul principal al ambelor măsuri este de a forţa ruşii să iasă de pe piaţa europeană, spun oficialii bulgari.

Membră a UE şi NATO, Bulgaria şi-a schimbat dramatic poziţia de la instalarea la putere a unui guvern proeuropean în luna mai. Până de foarte curând, ţara era strâns aliniată cu Moscova şi ezita să renunţe la dependenţa de hidrocarburile ruseşti.

„Ideea este că deşi nu mai consumăm gaze ruseşti, suntem practic vinovaţi pentru alte ţări din Europa care continuă să consume gaze din Rusia”, a declarat o persoană familiară cu decizia. „Obiectivul este ca aceste operaţiuni să fie mai puţin profitabile şi ca Serbia şi Ungaria să fie forţate să caute în alte părţi”.

Bulgaria nu mai primeşte gaze ruseşti de la începutul războiului din Ucraina, dar ţara a permis utilizarea reţelei sale de conducte de gaze pentru aprovizionarea Serbiei şi Ungariei, două dintre cele mai pro-ruse guverne din Europa.

Ministrul maghiar al afacerilor externe Peter Szijjarto a criticat dur decizia bulgarilor. Într-un video de la un forum energetic din Rusia, unde a fost singurul ministru din UE, acesta a catalogat-o drept „o altă încercare de subminare a securităţii energetice şi cooperării pe energie dintre Ungaria şi Rusia”.

Ministrul bulgar al finanţelor Asen Vasilev a declarat că ţinta nu este de a scumpi gazele pentru consumatorii din Ungaria şi Serbia, ci de a face mai puţin profitabil pentru Gazprom să trimită gaze via Bulgaria.

„Noua taxă este pe deplin aliniată obiectivelor UE de reducere a dependenţei de energia rusească”.

Oficialul bulgar a arătat că guvernul său a notificat Bruxelles-ul cu privire la modificări. Un oficial UE a anunţat că Comisia Europeană „analizează” această problemă.

Vassilev a mai declarat că presiunile guvernului asupra companiilor ruseşti au determinat de asemenea Lukoil să lanseze procesul de vânzare a celei mai mari rafinării petroliere a sa din sud-estul Europei, aflată în apropiere de Burgas, un oraş bulgar localizat pe coasta Mării Negre.

Guvernul nu este implicat în vânzarea rafinăriei, însă ministrul a declarat că Sofia va menţine măsurile punitive până la instalarea noilor proprietari.

zf.ro

Noutați dupa tema