Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno¬logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA. Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In¬ves¬tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi¬con¬duc¬tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.
Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.
În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce¬lerarea efortului CEO-ului com-paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro¬ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com¬paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.
Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.
Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.
Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.
Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.
Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.
Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.
Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.
În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.
În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.
Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective
Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

Zf.ro

Noutați dupa tema