China, aliat sau concurent? Constructorii auto europeni cer stoparea ofensivei maşinilor electrice ieftine chinezeşti, dar nu pot trăi fără baterii chinezeşti pentru maşinile lor şi nici fără producţia subvenţionată din China
Eve Energy, unul dintre cei mai mari producători de baterii pentru vehicule electrice din China, îşi va construi o fabrică la Debreţin, în Ungaria, de unde va deveni furnizor pentru supergrupul auto german BMW, care şi el îşi construieşte o megauzină de maşini electrice în oraşul ungar, unde va asambla şi baterii.
Astfel, Ungaria pare cel mai bun exemplu de stat est-european unde se împletesc armo¬ni¬os două lumi, aşa cum de altfel vrea să sublinieze şi guvernul de la Budapesta: vestul tehnologizat, reprezentat de toţi marii con¬struc¬torii auto germani, şi estul furnizor de materii prime şi componente, figurile proemi¬nente fiind producătorii chinezi de baterii electrice. Eve Energy este un jucător mic, dar este ultimul care s-a instalat acolo. Nu¬mele cu cea mai mare rezonanţă este CATL, cel mai mare pro¬ducător de baterii din lume, care şi el îşi face o fabrică la Debreţin cu intenţia de a deveni unul din fur¬nizorii principali ai Mercedes.
Dar China nu este doar furnizor de compo¬nen¬te şi materii prime. Pro¬duce şi maşini electrice, în nu¬măr atât de mare şi atât de ieftin încât Europa se teme de o ofensivă agresivă a acestora. O analiză a Allianz a găsit că boomul maşinilor electrice chinezeşti pe piaţa din China şi cea europeană îi poate costa pe producătorii europeni 7 miliarde de euro anual ca profit pierdut până în 2030.
De asemenea, cele mai vulnerabile econo¬mii, adică cele cu cea mai mare dependenţă de industria auto – Germania, Cehia şi Slovacia - îşi pot vedea până la 0,4% din PIB dispărând. De aceea, grupurile de lobby din industria euro¬pea¬nă cer acţiuni urgente. La nivel geo¬politic, consensul care se for¬mează este că Bei¬jingul devine mai degrabă un con¬curent decât un partener, mai ales prin prisma a ceea ce sunt percepute ca încercări ale oficialilor chinezi de a descuraja Europa să aleagă tabăra americană în conflictul dintre SUA şi China.
Bruxelles-ul, Berlinul şi Parisul vorbesc de politici de limitare a riscurilor în relaţiile cu Chi¬na, în timp ce ministrul de externe al Chinei Qin Gang a avertizat chiar în timpul unei vizite în Europa că o decuplare şi îmbră¬ţi¬şarea abor¬dării americane vor vătăma inte¬re¬sele europe¬ne. În pofida eforturilor de limitare a riscurilor în relaţiile cu China, dar şi a a¬ver¬tismentelor de acasă că maşinile electrice chi¬nezeşti sunt periculoase pentru industria locală - şeful de la Stellantis Carlos Tavares a avertizat asupra unei bătălii pe viaţă şi pe moarte şi a cerut ca maşinile chinezeşti im¬por¬tate în Euro¬pa să fie suprataxate -, companiile industriale europene, şi în special cele ger¬mane, continuă să inves¬tească în China, şi din ce în ce mai mult, după cum o arată o analiză Reuters.
„Fluxurile investiţiilor directe germane în China, potrivit estimărilor preliminare, au cres¬cut cu 11% în 2022, la fel ca în 2021, dar este un ritm mult mai puternic decât cele din perioada 2016-2020“, spune Juergen Matthes, analist la Institutul Economic German. El a ex¬plicat că firmele germane din China se ba¬zea¬ză din ce în ce mai mult pe furnizori locali şi cercetare lo¬cală. Aceasta datorită subven¬ţii¬lor oferite de gu¬vernul chinez, dar şi pentru a se proteja de impactul unui posibil război co¬mer¬cial sau chiar conflict militar din cauza Taiwanului, asu¬pra căruia China are pretenţii teritoriale.
Dar nici Berlinul nu este mai prejos. Guvernul german, deşi se laudă că face front comun cu Parisul pentru limitarea riscurilor în relaţiile cu China, a aprobat achiziţionarea unei participaţii de aproape 25% din portul de mărfuri Hamburg, unul dintre cele mai mari din Europa, de către colosul chinezesc Cosco. Acesta controlează un alt port strategic euro¬pean, Pireu, din Grecia. Ca un rezumat, în Europa bateriile chinezeşti pentru maşinile electrice europene sunt bune, dar nu şi maşini¬le electrice produse în China, iar pe plan geo¬po¬litic şi economic China este văzută ca un rival şi cu toate acestea marile companii ger¬mane insistă să investească în producţia din fabricile din China, folosind tot mai multe resurse de acolo. Interesele politice şi sociale nu sunt întotdeauna şi cele ale afacerilor, care sunt în primul rând maşinării de făcut profit.
Ungaria este prea mică pentru a investi în China, dar primeşte cu braţele deschise investiţiile chineze, mai ales dacă acestea concordă cu politicile de industrializare forţată ale guvernului. Acesta ţine mult la statutul Ungariei de mijlocitor între Vest şi Est, cu investiţii creatoare de locuri de muncă venind din ambele părţi. În acest fel, bateriile au ajuns unul din principalele exporturi ungureşti. Dar şi costul este mare. Fabricile de baterii sunt mari consumatoare de resurse, mai ales energie. Deci pentru a funcţiona este nevoie de multă energie, iar guvernul, în dezvoltarea sectorului energetic, s-a angajat în proiecte dacă nu costisitoare, atunci controversate. Unul dintre acestea este extinderea singurei centrale nucleare a ţării cu tehnologie şi bani din Rusia. Proiectul ar trebui finalizat în 2032. Apoi, în Debrecen au avut loc proteste contra fabricii construite de CATL, cea mai mare investiţie din istoria ţării, demonstranţii acuzând autorităţile locale şi centrale de trădare, că permit dezvoltarea unor proiecte care distrug mediul, mai ales prin consumul mare de apă.
Zf.ro
