Cel mai mare reactor nuclear din Europa devine operaţional, cu ţările continentului având poziţii divergente privitor la energia nucleară
Cel mai mare reactor nuclear al Europei şi-a început producţia de electricitate cu 14 ani mai târziu decât se planificase în Finlanda, dând un impuls independenţei energetice a regiunii, scrie Bloomberg.
Reactorul de 1.600 de MW a devenit operaţional în weekend, Olkiluoto-3 fiind primul reactor nuclear din ţările nordice de la mijlocul anilor ’80 şi primul din ţara gazdă, Finlanda, din peste patru decenii. Aproximativ 30% din electricitatea ţării va fi de-acum produsă de Olkiluoto.
Construcţia reactorului a început în 2005, însă depăşirile considerabile de costuri şi disputele dintre operator şi constructori au făcut ca lansarea acestuia să fie amânată de multe ori. Între timp, compania finlandeză de stat Fortum Oyj a obţinut permisiunea de prelungire a duratei de funcţionare a celor două reactoare de pe coasta de sud a ţării şi analizează construirea mai multor SMR-uri cu un număr de parteneri.
Lansarea reactorului coincide cu o revigorare a energiei nucleare în Europa şi cu eforturile de diversificare dincolo de energia rusească. Franţa se numără printre lideri, în timp ce Germania, cea mai mare economie europeană, şi-a deconectat ultimele trei reactoare de la reţea pentru a renunţa total la această tehnologie.
Franţa a lansat recent o ofensivă agresivă a lobby-ului în Europa pentru a include energia atomică alături de sursele regeneabile în arsenalul legislativ al UE pentru lupta cu încălzirea globală, dar şi pentru a obţine beneficii din viitoarele planuri ale blocului de a stimula industriile ecologice.
În mod normal exportator net de electricitate către ţările vecine, Franţa a fost forţată anul trecut să importe energie pentru a-şi satisface nevoile de consum deoarece jumătate din flota sa nucleară a fost închisă pentru întreţinere din cauza coroziunii şi altor probleme tehnice. Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat în februarie 2022 planuri pentru construirea a şase reactoare noi, cu posibilitatea de a mai construi încă opt.
La polul opus, Germania a pus în mod oficial capăt deceniilor de utilizare a energiei nucleare prin închiderea ultimelor trei reactoare în weekend.
Între timp, est-europenii pariază din ce în ce mai mult pe SMR-uri.
România este pe cale să devină prima ţară care va deţine un astfel de reactor. În Polonia, dezvoltarea programului de dezvoltare de SMR-uri al companiilor Synthos şi Orlen ar putea câştiga susţinere financiară din partea unor instituţii financiare americane, notează Warsaw Voice.
Exim Bank şi DFC au anunţat posibilitatea susţinerii proiectului Orlen Synthos Green Energy de construire a primelor reactoare BWRX-300 cu până la 4 miliarde de dolari.
Tot în Polonia, grupul de stat Industria şi Rolls-Royce SMR au semnat recent un memorandum de înţelegere pentru a colabora în domeniul construcţiei de SMR-uri pe plan local.
În Ungaria, ministrul energiei Csaba Lantos a menţionat pentru prima dată că ţara sa ar putea cumpăra SMR-uri.
În Cehia, primul proiect SMR al CEZ se va situa în apropiere de centrala nucleară de la Temelin. Grupul a identificat de asemenea centralele pe cărbune de la Detmarovice şi Tusimice drept locuri preferate pentru al doilea şi al treilea SMR.
zf.ro
