Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Va mai reveni vreodată inflaţia la 2%, ţinta marilor bănci centrale?

Va mai reveni vreodată inflaţia la 2%, ţinta marilor bănci centrale?

Inflaţia nu va reveni la 2%, pre­vizionează Pippa Malmgren, fost consilier al preşedintelui american George W. Bush, potrivit Bloomberg.
Aceasta se aşteaptă ca rata infla­ţiei să se menţină în jurul a 4-5%. De ce? Malmgren argumentează că aces­ta este cazul pentru că principala problemă cu care se confruntă eco­nomiile în prezent are legătură cu o­ferta şi cererea, iar acest lucru în­seamnă că instrumentele tradiţionale de combatere a scumpirilor nu func­ţionează cu adevărat.
Potrivit The Conversation, lu­mea a intrat într-o fază în care diverşi factori de ordin structural vor menţine inflaţia ridicată ani întregi de-acum încolo.
Există o cauză clară a inflaţiei despre care bancherii centrali evită să vorbească, şi anume dobânzile ex­trem de scăzute şi politicile de rela­xare cantitativă pe care le-au imple­mentat de la criza financiară din 2008.
Mulţi anticipau de multă vreme că aceste politici şi stimulentele lan­sate în pandemie vor duce la creşteri dramatice de preţuri.
Această politică monetară ultra-relaxată a creat un fundal de cerere ridicată într-o vreme în care capa­bili­tăţile de producţie şi oferta de ener­gie şi importuri ieftine au fost per­turbate. La nivel mondial, un alt factor vital pentru creşterea inflaţiei este inversarea parţială a globalizării. Potrivit lui Agustin Carstens, şeful Băncii Reglementelor Internaţionale, acesta va creşte preţurile produselor şi va menţine inflaţia mai ridicată ani la rând de-acum încolo.
Vor exista factori care vor con­tracara inflaţia, însă cu atât de multe presiuni care vor împinge preţurile în sus în anii următori, probabilitatea este ridicată ca inflaţia să se menţină cu încăpăţânare peste ţinta de 2% a băncilor centrale.
Deşi majoritatea economiştilor se aşteaptă la un declin semnificativ al ratelor inflaţiei în 2023, mulţi se în­doiesc că acesta va anunţa o ten­din­ţă dezinflaţionistă, notează CNBC.
Paul Hollingsworth, econo­mist-şef pe Europa la BNP Paribas, aver­tizează că inflaţia de bază va rămâne probabil ridicată după stan­darde trecute.
Scepticismul privind o revenire la niveluri normale ale inflaţiei este îm­părtăşit de Deutsche Bank. Christian Nolting, director de investiţii în ca­drul băncii, arată că pariurile pe re­du­­ceri de dobânzi în a doua jumătate a acestui an sunt premature.
„Credem că inflaţia va mai scă­dea în acest an, dar va fi mai ridicată faţă de anii trecuţi“.
O revenire mai puternică a cere­rii chineze ar putea crea presiune în sensul creşterii cererii globale. Un alt factor ce va contribui la menţinerea inflaţiei la niveluri ridicate are legă­tură cu accelerarea şi accentuarea tendinţelor de decarbonizare şi deglobalizare aduse de războiul din Ucraina.
În SUA, preşedintele Fed Jerome Powell vede două căi posibile pentru economie şi politica monetară: cu oarecare noroc, inflaţia se va tempera cu ajutorul creşterii ofertei. În caz contrar, recesiunea, deşi nu este o ţintă vizată de banca centrală americană, devine o posibilitate reală.
În Europa, preşedinta BCE Christine Lagarde anticipează că inflaţia se va apropia de 2% până în 2025.

zf.ro

Noutați dupa tema