Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Se adeveresc avertismentele apocaliptice privitoare la colapsul Germaniei în lipsa gazelor ruseşti? Până acum nu

Se adeveresc avertismentele apocaliptice privitoare la colapsul Germaniei în lipsa gazelor ruseşti? Până acum nu

În vară au apărut avertismente după avertismente din partea patronatelor germane privitoare la imposibilitatea ca cea mai mare economie euro­pea­nă să funcţioneze fără gaze ruseşti.
Întreruperea furnizării de gaze ruseşti va arunca Germania în recesiune, avertiza cea mai mare organizaţie industrială BDI; întregi industrii germane se vor prăbuşi, previziona şi preşedinta Confede­raţiei Sindicatelor Germane, Yasmin Fahimi. Şi totuşi, multe companii ger­mane au reuşit până acum să-şi diminueze consumul de gaze fără un impact major asupra producţiei, deşi nu se ştie cât vor mai putea face acest lucru.
Multe companii germane din sectorul manufacturier şi-au restrâns consumul de gaze naturale redu­cându-şi doar marginal producţia. Totuşi, un astfel de efort va deveni din ce în ce mai dificil pe viitor, relevă un sondaj recent al institutului german ifo.
În total, 59% dintre companiile chestionate utilizează gaze naturale în procesul de producţie. Dintre acestea, 75% au economisit gaze în ultimele şase luni fără a-şi diminua producţia.
„Această proporţie ridicată este încurajatoare, însă diferenţele dintre industrii sunt semnificative“, spune Karen Pittel, director al ifo Center for Energy, Climate and Resources. „Mai mult, posibilitatea unor redu­ceri în continuare fără o diminuare a producţiei pare să se epuizeze“.
Doar 14,1% dintre companii au fost nevoite să-şi reducă producţia pentru a utiliza mai puţine gaze. Numărul companiilor care şi-au restrâns deja producţia este în­deosebi ridicat în industria tipo­gra­fică (40%), producţia şi procesarea metalelor (35%) şi industria textilă (25%).
Procentul este de 17,3% pentru companiile din industria chimică şi de 14% în sectorul sticlei şi ceramicii.
Privitor la următoarele şase luni, doar 38,8% dintre companii spun că-şi vor putea reduce consumul de gaze menţinându-şi producţia la acelaşi nivel.
Pentru 41,4% dintre companii, restrângerea producţiei reprezintă singura cale de a economisi gaze. În industria sticlei, ceramicii, procentul este de 69%, în industria farma­ceutică 67%, iar în industria chimică de 57%.
Iar 12,3% dintre companii spun chiar că pentru a-şi reducerea în continuare a consumului de gaze vor fi nevoite să-şi întrerupă complet producţia.
Potrivit BDI, producţia industrială germană va consemna o creştere uşoară în acest an, însă perspectivele pentru 2023 sunt sumbre în condiţiile în care preţurile ridicate ale energiei şi nesiguranţa geopolitică afectează companiile, notează Reuters.
BDI previzionează o uşoară creştere a producţiei, de aproximativ 0,25% în acest an, după 4,7% în 2021.
„Perspectivele pentru 2023 sunt sumbre. Din ce în ce mai multe companii din sectorul manufacturier sunt vulnerabile în faţa preţurilor ridicate ale energiei şi nesiguranţei geopolitice“, avertizează BDI.

zf.ro

Noutați dupa tema