Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Suferinţa britanicilor se adânceşte după Brexit

Suferinţa britanicilor se adânceşte după Brexit

Londra îşi pierde titlul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, angajaţii britanici nu mai vor să fie plătiţi în lire sterline, inflaţia urcă la un maxim pe 41 de ani, firmele britanice renunţă la exporturi din cauza Brexitului. Lista problemelor cu care se confruntă Marea Britanie se îngroaşă.
Londra şi-a pierdut statutul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, titlul fiind preluat de Paris, potrivit Bloomberg. Este un alt semn simbolic al statutului în diminuare al Marii Britanii după Brexit.
„Economia britanică ca întreg a fost permanent afectată de Brexit“, declara recent Michael Saunders, fost strateg al Bank of England. „Ne­voia de majorări de taxe şi redu­ceri de cheltuieli nu ar exista dacă Brexitul nu ar fi redus producţia po­tenţială atât de mult“.
Piaţa britanică de acţiuni suferea de ceva timp din cauza performanţei slabe a economiei, însă acest an a fost mai rău din cauza crizei energiei, in­flaţiei de două cifre şi turbulenţelor economice provocate de controver­sa­tul plan de reducere a impozitelor al fostului premier Liz Truss.
Lira sterlină se îndreaptă de ase­menea către cel mai slab nivel în raport cu dolarul de la mijlocul anilor ’80. Din această cauză, angajaţii britanici, de la bănci mari la startup-uri mici, întreabă de luni întregi dacă nu cumva pot fi plătiţi în dolari în loc de lire sterline. Companii de recru­tare, experţi în relocare şi manageri susţin că depre­cierea puternică a lirei sterline creea­ză probleme atât pen­tru angajaţi, cât şi pentru firme în Marea Britanie după Brexit în condi­ţiile în care piaţa muncii rămâne sub presiune, iar lupta pentru talente continuă.
Inflaţia reprezintă o altă pro­ble­mă majoră pentru britanici. Scumpi­rea dramatică a energiei a împins ra­ta inflaţiei chiar mai sus decât aştep­tările, la un maxim pe 41 de ani în octombrie, sporind presiunea asupra băncii centrale a ţării să majoreze dobânzile din nou.
Indicatorul preţurilor de consum a urcat la 11,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Strategii Bank of England s-au declarat pregătiţi să majoreze costu­rile finanţării în forţă pentru a aduce inflaţia sub control. Inflaţia este a­cum de peste cinci ori mai mare decât ţinta de 2% a BoE în pofida a opt majorări de dobânzi în ultimul an.
Ministrul finanţelor Jeremy Hunt a anunţat că va ajuta banca să readucă inflaţia la ţintă prin măsuri „dure, dar necesare“ pentru diminu­a­rea deficitului bugetar.
La ani după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, busi­nessu­rile ţării se confruntă în conti­nuare cu scăderi ale vânzărilor în condiţiile în care birocraţia îngreu­nează exporturile către blocul european.
Renumitul retailer londonez Fortnum & Mason, de exemplu, nu şi-a mai trimis bunurile în majoritate ţărilor UE din ianuarie cel puţin după ce suspendarea „temporară“ a exporturilor către Europa s-a prelungit.
Vasta majoritate a businessurilor britanice, 80% dintre cele înregistrate la Camerele Britanice de Comerţ, întâmpină dificultăţi în a exporta de la Brexit.

zf.ro

Noutați dupa tema