Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În era inflaţiei, vechile instrumente de combatere a scumpirilor accelerate nu mai funcţionează

În era inflaţiei, vechile instrumente de combatere a scumpirilor accelerate nu mai funcţionează

Când economiile se opresc din creştere, după cum ameninţă s-o facă aproape în întreaga lume, poli­ticienii injectează de obicei susţinere fiscală pentru a îndrepta lucrurile, însă de această dată lucrurile vor fi complicate, scrie Bloomberg.
Pandemia a lăsat guvernele din lumea dezvoltată cu deficite şi datorii mai mari. Însă există o problemă şi mai acută: inflaţia ridicată. Stimulen­tele din pandemie au contribuit la aceasta, admit mulţi economişti. Iar cu lanţurile de aprovizionare încă blo­cate, măsura standard de comba­tere a recesiunii prin adăugarea de şi mai mult cash în buzunarele consu­matorilor riscă să amplifice presiu­nile inflaţioniste deja ridicate.
Acesta este contextul în care luptele pe bugete se intensifică în multe ţări, cu Italia deja o victimă majoră. Riscul ca bugetele şi băncile centrale să meargă în direcţii opuse este larg răspândit, potrivit FMI.
Austeritatea, un tratament stan­dard pentru îmblânzirea inflaţiei, este susţinută de economişti şi in­vestitori, dar nu este deloc populară în rândul ce­lor cărora le este impusă. De ase­menea, strategii multor ţări pot arăta că inflaţia provine din afara graniţelor proprii, acest lucru creând spaţiu pen­tru impulsionarea econo­miilor fără ali­mentarea presiunilor inflaţioniste.
Chiar şi în SUA, cu cele mai am­ple stimulente, Congresul ar acţiona probabil dacă economia s-ar dete­riora suficient de rău, spune Claudia Sahm, fost economist Fed.
Deocamdată, recesiunile sunt doar un risc în cea mai mare parte a lumii, în timp ce inflaţia este o reali­tate. Asemeni bancherilor centrali, po­liticienii responsabili de bugete tre­buie să le ia pe amândouă în con­siderare.
În Italia, apelurile pentru chel­tuieli suplimentare pentru diminua­rea impactului crizei energetice vor domina campaniile pentru alegerile din septembrie. Draghi a declarat că se poate cheltui fără a creşte deficitul bugetar al ţării, susţinând subvenţii pentru facturile la energie şi un sala­riu minim mai mare, spunând că acestea nu vor alimenta inflaţia.
Unii din partenerii săi au vrut mai mult, însă guvernul italian nu va putea cheltui la o scară foarte mare, iar asta pentru că cea mai îndatorată ţară a continentului are nevoie de ajutorul BCE pentru a ţine specu­latorii la distanţă.
În SUA, Fed-ul se bazează pe majorări agresive de dobânzi pentru a reduce inflaţia de la un maxim pe patru decenii. Mulţi legislatori şi economişti argumentează că stimulentele prea mari din pandemie sunt de vină, astfel că apetitul pentru a cheltui şi mai mult este redus, chiar şi în caz de declin economic.

zf.ro

Noutați dupa tema