Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum vrea prinţul moştenitor MBS să transforme economia dependentă de petrol a Arabiei Saudite cu ajutorul fondului suveran

Cum vrea prinţul moştenitor MBS să transforme economia dependentă de petrol a Arabiei Saudite cu ajutorul fondului suveran

Fondul suveran al Arabiei Saudite de 620 miliarde de dolari, PIF, a ajuns să joace un rol cheie în eforturile prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman de diversifi­care a economiei dependente de petrol a ţării, scrie Bloomberg.
În decurs de cinci ani, PIF, al cărui preşedinte este prinţul, a de­venit un investitor internaţional ma­jor, achizi­ţio­nând acţiuni americane blue chips ca Uber şi investind în maşini elec­trice. Fondul a păşit şi în lumea sporturilor, achiziţionând echipa britanică de fotbal Newcastle United.
În acest fel, MBS, după cum este cunoscut prinţul, conducător de facto, a căpătat mai multă influenţă pe scena internaţională, oficialii occidentali căutând ajutor la cel mai mare exportator de petrol al lumii pentru temperarea inflaţiei şi inves­tirea de petrodolari într-o economie mondială în încetinire.
Preşedintele american Joe Biden va vizita Riadul la mijlocul lunii iulie, forţat să-şi regândească promi­siunea de a-l transforma pe MBS într-un paria din cauza uciderii în 2018 a editorialisului Washington Post, Jamal Khashoggi.
Însă pe plan intern PIF a avut cel mai mare impact, transformând eco­nomia cu propriul brand de capita­lism de stat. Fondul plănuieşte să investească cel puţin 40 mld dolari pe an în Arabia Saudită şi a creat deja 54 de noi companii.
„Lui MBS nu-i pasă prea mult de structurile moştenite şi vrea să clă­dească o nouă Arabie Saudită“, spune Steffen Hertog, profesor la London School of Economics. „A­ces­ta a trans­format PIF în principalul său vehicul pentru strategia sa de diversificare“.
În martie 2015, fondul a „re­născut“, declară website-ul său, fiind plasat sub conducerea lui MBS. Pe măsură ce prinţul a început să-şi ex­tindă puternic autoritatea, PIF a de­venit un instrument cheie, dându-i acestuia oportunitatea de a conduce noua Arabie Saudită mai degrabă ca pe un startup tech. MBS a anunţat că fondul va avea active de peste 2.000 miliarde dolari până în 2030, deve­nind cel mai mare fond suveran din lume.
Din 2017, când MBS a devenit moştenitor al tronului, PIF şi-a du­blat mărimea, punând din ce în ce mai mult în umbră foste centre ale puterii pentru a deveni principalul mo­tor de creştere al ţării. Expansiu­nea a tul­bu­rat elita de business a ţării. Deşi o nouă elită a început să se formeze, acesteia îi lipseşte chiar şi independenţa limitată a vechii elite, datorând totul prinţului.
La Davos în 2018, ministrul de fi­nanţe Mohammed Al-Jadaan decla­ra că fondul creează un ecosistem căruia sectorul privat i se va alătura.
Mulţi indică achiziţia de către PIF a unei participaţii majoritare în cadrul constructorului auto american Lucid Motors drept exemplu al modului în care fondul incubează industrii non-petroliere.
Fondul investeşte în 13 sectoare identificate ca a avea potenţialul de a crea un avantaj competitiv regional şi global, de a genera câştiguri, locuri de muncă şi accelera transferul de cunoştinţe în regat.
Statul a jucat un rol crucial în clădirea economiilor la nivel mondial, inclusiv în China şi Coreea de Sud. Ambele şi-au început industrializarea ca societăţi cu venituri mai scăzute, cu populaţii mai mari şi forţă de muncă locală mai ieftină, spun economiştii. Arabia Saudită este deja o ţară cu venituri medii către mari şi nu există un precedent pentru transformarea unei economii dependente de petrol în paralel cu menţinerea standardelor de trai.
„Fondul este extraordinar ca forţă de incubare, ca forţă de transformare, însă întrebarea este când se va retrage“, comentează Karen Young, de la Middle East Institute din Washington.

Zf.ro

Noutați dupa tema