Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Războiul ruso-ucrainean loveşte în cele mai mari economii europene

Războiul ruso-ucrainean loveşte în cele mai mari economii europene

Economia Franţei, a doua ca mărime din UE, încetineşte mai mult decât s-a estimat iniţial deoarece industria este frânată de preţurile mai mari ale energiei şi de blocajele tot mai severe de pe lanţurile de aprovizionare apărute după ce Rusia a invadat Ucraina, se arată într-o analiză a băncii centrale franceze.
Ucraina nu mai poate produce deoarece industria îi este atacată sau blocată de armata rusă, iar Rusia este izolată de sancţiunile internaţionale prin care Occidentul încearcă să o forţeze să înceteze războiul. Ambele state sunt principali exportatori de materii prime şi produse precum oţel şi cablaje pentru industria auto. Şocurile provocate de război se adaugă problemelor cauzate de pandemia de COVID-19, care a reizbucnit în China.
În Germania, cea mai mare economie europeană, principalele institute economice care consiliază guvernul au redus drastic într-o analiză comună estimarea de creştere pentru acest an de la 4,8% la 2,7% şi prognozează o inflaţie medie de 6,1% în 2022, cea mai mare din ultimele patru decenii.
Însă situaţia ar deveni mult mai gravă dacă în vreun fel sau altul Germania brusc nu mai primeşte energie rusească, arată studiul, citat de Bloomberg. Impactul economic ar fi de 220 de miliarde de euro în doi ani, echivalentul a 6,5% din PIB-ul anual. Rezultatul ar fi „o recesiune acută“.
Institutul DIW apreciază că economia poate supravieţui fără gaze ruseşti, care în prezent au o pondere de două treimi din importuri. Însă comunitatea de afaceri, cu legături puternice cu Rusia şi la Kremlin, preferă să avertizeze şi să se plângă.
Economia germană, puternic industrializată, se confruntă cu obstacole considerabile după ce războiul a dus la creşterea preţurilor energiei, perturbând în acelaşi timp lanţurile de aprovizionare care sufereau deja din cauza sincopelor provocate de pandemie.
Inflaţia a atins 7,6% în prima lună completă de război - cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării. Companiile sunt considerate deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei de gazele ruse.
Coaliţia de guvernământ a convenit săptămâna trecută asupra unui pachet de ajutor pentru afacerile în suferinţă, care include împrumuturi, garanţii pentru credite şi injecţii de capital şi este menit să ajute în special firmele energetice.
În Franţa, pe baza unui sondaj la care au participat 8.000 de firme şi companii, banca centrală estimează o creştere economică de doar 0,25% în primul trimestru al acestui an, faţă de cel anterior, jumătate din nivelul proiectat luna trecută. Ca şi în cazul Germaniei, business-ul francez se concentra puternic pe piaţa rusă. Însă Franţa nu este dependentă energetic de Rusia deoarece nu şi-a închis centralele nucleare. Oficialii bancii centrale au remarcat că economia franceză este într-o situaţie mai bună decât cele ale vecinilor.

Zf.ro

Noutați dupa tema