Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cruda realitate loveşte Europa în faţă: fără gaze ruseşti nu se poate. Germania caută cu disperare alternative

Cruda realitate loveşte Europa în faţă: fără gaze ruseşti nu se poate. Germania caută cu disperare alternative

Ţări bogate în energie de la Qatar la Azerbaidjan au promis livrări de urgenţă de gaze către Europa, însă continentul realizează foarte repede că nu poate înlocui cel mai mare furnizor al său, Rusia, scrie Bloomberg.
Pentru a diminua riscul unei perturbări a livrărilor de gaze ruseşti în contextul crizei din Ucraina, europenii discută cu producători importanţi, căutând parteneriate sau chiar potenţiale schimburi de combustibili cu Asia. Încărcăturile de GNL sosite recent, ca şi vremea blândă, au contribuit la diminuarea temerilor privind criza de energie, însă Europa se bazează pe Rusia pentru mai mult de o treime din gazele folosite, iar obţinerea acestora din alte părţi ar putea propaga criza către alte regiuni.
„Europa nu are nicio alternativă la gazele ruseşti“, arată Ron Smith, analist la BCS.
Volumul de gaze de care UE are nevoie nu poate fi înlocuit de niciun furnizor unilateral fără a perturba livrările către alte regiuni, a declarat ministrul energiei din Qatar, Saad Al-Kaabi. Prioritatea ţării sale este de a acoperi nevoile clienţilor existenţi mai întâi. Garantarea securităţii energetice a Europei ar necesita un efort colectiv din partea unui număr de furnizori diferiţi, potrivit oficialului.
SUA au fost cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa luna trecută şi, împreună cu alte ţări, au ajutat la înlocuirea într-o anumită măsură a gazelor ruseşti în ianuarie, însă acest lucru nu este garantat să dureze. Asia este de obicei cea mai profitabilă regiune pentru livrările de GNL.
Pe radarul UE este şi Azerbaidjanul, însă Elin Suleymanov, ambasadorul ţării în UK, declara recent că volumele din această ţară nu sunt egale cu cele ruseşti.
Ideea că gazele ruseşti pot fi înlocuite cu GNL este greşită, susţine Ron Smith. „Este fizic imposibil, nu există suficient GNL pe lume pentru a face acest lucru“.
Pentru eventualitatea ca impor¬turile din Rusia să fie perturbare de tensiunile din Ucraina, Germania a început să caute furnizori alternativi de gaze, potrivit Euractiv.
Gazele acoperă peste 25% din consumul de energie al ţării, acestea fiind importante în întregime din Norvegia şi Rusia.
Într-o inversare de poziţie, Berlinul analizează acum posibile importuri de GNL din SUA, Qatar şi alţi furnizori.
Totuşi, importurile „ar necesita infrastructură adecvată“, neexistând în prezent terminale pentru acestea în Germania, a declarat Robert Habeck, vice-cancelarul german.
În acest context, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că susţine planurile de construire a unuia sau mai multe terminale GNL în ţara sa, notează Reuters.
Germania ar putea importa GNL din Belgia (un terminal), Franţa (patru), Lituania (unu), Olanda (unu) şi Polonia (unu), conform Euractiv.
Poziţia Germaniei s-a schimbat în condiţiile în care stocurile de gaze au atins minime record, iar Gazprom pare să ezite să-şi umple capacitatea de stocare.

Zf.ro

Noutați dupa tema