Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

A apărut un proiect misterios chino-ungar de construire de căi ferate care să facă din Ungaria un hub de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală

A apărut un proiect misterios chino-ungar de construire de căi ferate care să facă din Ungaria un hub de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală

Guvernele Ungariei şi Chinei ar putea lansa discuţii în scurt timp privitoare la o posibilă cooperare, obiectivul privind construirea de căi ferate care să ajute Ungaria să devină un centru de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală, relatează Daily News Hungary.
Detaliile privind colaborarea vor fi definite de ambele părţi, însă proiectele specifice nu vor fi menţionate. Acordul ar putea oferi un cadru general.
Cu ajutorul dezvoltării de căi ferate de mare viteză, ţările V4 ar putea fi legate. Până acum, există patru proiecte cunoscute: Budapesta-Bratislava, Budapesta-Praga, Budapesta-¬Varşovia şi Budapesta-Cluj-Napoca. O linie între capitala maghiară şi Belgrad, capitala Serbiei, este deja în proces de modernizare.
În spiritul politicii de deschidere către Est, Ungaria caută constant oportunităţi de cooperare cu partenerii chinezi. Unul dintre principalele obiective ale proiectului pentru Ungaria este de a deveni un centru de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală.
Acesta este motivul din spatele eforturilor guvernului ţării de a utiliza metode logistice moderne şi sigure de a conecta regiuni şi continente. China este un partener ideal pentru proiect, din moment ce ţara a reuşit să construiască două treimi din cea mai densă reţea de căi ferate de mare viteză a lumii.
Construcţia de căi ferate va fi clar o prioritate a eforturilor Ungariei de dezvoltare a transporturilor în următorii 10-15 ani.
Una dintre cele mai importante rute este Budapesta-Belgrad. Pro¬iectul va fi finalizat până în 2025 şi este finanţat de China, Ungaria şi Serbia.
Peter Szijjarto, ministrul maghiar al afacerilor externe, a declarat că „din ce în ce mai multe mărfuri chinezeşti ajung în porturile greceşti şi au nevoie să fie transportate către Europa Centrală şi de Vest“. Competiţia pentru oferirea unei rute de tranzit pentru acestea este acerbă, potrivit lui Szijjarto.
Ungaria şi China au mai încheiat acorduri în domeniul transportului feroviar în trecut, Ungaria importând şi exportând direct în China pe calea ferată. În noiembrie anul trecut, Rail Cargo Operator şi Rail Cargo Hungaria au anunţat că vor opera curse regulate de transport feroviar de mărfuri din Budapesta către China.
Chinezii şi-au intensificat în ultima vreme transportul feroviar de mărfuri către Ungaria, dar şi către Polonia şi Rusia. Iar giganţii chinezi au început recent să deschidă depozite şi în Europa de est. AliExpress a anunţat finalizarea primului centru logistic independent din Polonia, iar grupul CECZ construieşte un depozit de 74 milioane de euro în Vac, nordul Budapestei.
În efortul de a-şi facilita exportul de produse locale, Ungaria anunţa în anii trecuţi că oraşul italian Trieste va deveni rampa de lansare peste mări pentru exporturile sale.

Lenta.ru

Noutați dupa tema