Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Criza cipurilor ia sfărşit? Italia şi Intel îşi intensifică discuţiile pentru o fabrică de cipuri de 9 miliarde de dolari

Criza cipurilor ia sfărşit? Italia şi Intel îşi intensifică discuţiile pentru o fabrică de cipuri de 9 miliarde de dolari

Intel şi Italia îşi intensifică discuţiile cu privire la investiţii estimate la aproximativ 8 miliarde de euro (9 miliarde de dolari) pentru construirea unei fabrici avansate de semiconductori, au declarat pentru Reuters două surse apropiate de acest subiect.
Un acord de o asemenea anvergură ar asigura Italiei aproximativ 10% din cele 80 de miliarde de euro pe care compania americană doreşte să le cheltuiască în următorul deceniu în Europa pentru capacităţi de producţie de ultimă generaţie care să ajute la evitarea viitoarelor penurii de cipuri semiconductoare.
Ca parte a acestui plan, Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, este în fruntea listei pentru a obţine terenul pentru "megafabrica" europeană planificată de Intel Corp, deşi Franţa rămâne în cursă, a raportat Reuters în octombrie.
Intel a declarat că "poartă discuţii constructive privind investiţiile cu liderii guvernamentali din mai multe ţări ale UE", dar a refuzat să comenteze în mod special discuţiile cu oficialii italieni.
"Suntem încurajaţi de numeroasele posibilităţi de a sprijini agenda digitală a UE şi ambiţiile UE privind semiconductorii pentru 2030. În timp ce negocierile actuale sunt în curs de desfăşurare şi confidenţiale, intenţionăm să facem un anunţ cât mai curând posibil", a declarat compania într-un comunicat.
Producătorii de cipuri se străduiesc să stimuleze producţia din cauza cererii explozive de electronice de consum, cum ar fi smartphone-urile şi computerele, rezultată din tendinţa de a lucra de acasă în timpul pandemiei COVID-19.
Între timp, ţările UE, unde multe locuri de muncă se bazează încă pe industrii precum producţia de automobile, sunt dornice să îşi reducă dependenţa de aprovizionarea cu semiconductori din China şi Statele Unite după recentele probleme din lanţul de aprovizionare.
Fabrica italiană propusă ar fi o unitate de ambalare avansată care ar folosi tehnologii inovatoare.
Intel şi guvernul italian al premierului Mario Draghi discută despre o investiţie totală de 9 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani de la momentul începerii construcţiei, au precizat sursele citate.
Negocierile sunt complexe, iar Roma doreşte ca Intel să îşi clarifice planurile pentru Italia înainte de a formaliza un pachet de condiţii favorabile, în special în ceea ce priveşte locurile de muncă şi costurile energetice, au adăugat acestea.
În cazul în care Roma şi Intel vor ajunge la un acord, vor trece apoi la alegerea unui loc pentru fabrică, au precizat sursele.

Zf.ro

Noutați dupa tema