Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Polonezii vor să ajungă cu trenul rapid direct la Kiev. Bucureştiul rămâne izolat de capitalele vecine

Polonezii vor să ajungă cu trenul rapid direct la Kiev. Bucureştiul rămâne izolat de capitalele vecine

Ucraina şi Polonia intenţionează să lanseze trenuri de mare viteză între Kiev şi Varşovia, capitalele celor două ţări. Polonia este în UE, Ucraina nu, însă guvernul polonez a fost întotdeauna interesat să-şi extendă influenţa şi să-şi promoveze interesele spre est. Ungaria, care pune accent pe alianţe locale, vrea o rută feroviară de mare viteză între Budapesta şi Varşovia. O linie între capitala maghiară şi Belgrad, capitala Serbiei, este deja în process de modernizare. Budapesta este deja legată de Praga, iar între Cracovia, oraş polonez, şi capitala cehă există deja linii directe regulate. În România, cea mai scurtă călătorie cu trenul între Bucureşti şi Timişoara, poarta de ieşire spre vest, durează aproximativ 10 ore.

„Recent, am fost în Polonia, am discutat cu omologul meu din guvernul polonez. Polonezii ne susţin ideea, sunt interesaţi. Echipele noastre au început să lucreze la acest proiect. Am convenit că firma noastră italiană, care dezvoltă studiul de fezabilitate, va lucra cu com­paniile de căi ferate ale celor două companii“, a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii, citat de Warsaw Business Journal.

Acesta a subliniat că un acord preliminar privind costul proiectului şi forma acestuia ar putea fi încheiat până la finalul anului sau în ianuarie 2022. Un studiu de fezabilitate pre­liminar este deja în dezvoltare pentru proiect, potrivit oficialului ucrainean.

Statele din regiune dezvoltă proiecte similare de legare a capitalelor lor prin rute feroviare de mare viteză, în timp ce Bucureştiul şi România în general sunt izolate feroviar de statele vecine.

Unul dintre proiecte vizează crearea unei legături feroviare de mare viteză între Belgrad şi Buda­pesta. Acesta urmează a fi finalizat până în 2025, viteza maximă permisă urmând să fie crescută la 160 km/oră. Ungaria a început un upgrade al segmentului său pe 15 octombrie.

Durata călătoriei ar putea fi redusă de la 8 ore la 3,5 ore, anunţa la acea vreme preşedintele şi CEO-ul companiei ungare MAV Robert Homolya, potrivit Seenews.

Ungaria vrea şi o rută feroviară Budapesta-Varşovia pe care tre­nu­rile să o străbată în cinci ore. Pro­iec­tul va garanta un viitor sustenabil pentru căile ferate ungare, a declarat secretarul de stat maghiar Laszlo Mosoczi în momentul anunţării proiectului.

Ungaria a cheltuit peste 5,6 miliarde de euro pe dezvoltarea căilor ferate în ultimii 15 ani, iar guvernul ar putea investi de câteva ori mai mult decât atât în viitor pentru îmbunătăţirea competitivităţii sistemului, a spus Mosoczi.

Din Budapesta până în Praga, cea mai rapidă călătorie cu trenul durează 6 ore şi 45 de minute, potrivit thetrainline.com.

În cazul în care un proiect la care colaborează Ungaria, Polonia, Cehia şi Austria, ce presupune legarea capitalelor acestor ţări prin rute feroviare de mare viteză, va deveni realitate, trenul ar face de la Budapesta 3 ore şi jumătate, iar din capitala ungară până în Varşovia 5 ore şi jumătate.

Zf.ro

Noutați dupa tema