Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În doar două săptămâni, China a injectat peste 150 de miliarde de dolari în sistemul bancar. Între timp, a doua economie a lumii riscă să crească mai încet decât realizează investitorii

În doar două săptămâni, China a injectat peste 150 de miliarde de dolari în sistemul bancar. Între timp, a doua economie a lumii riscă să crească mai încet decât realizează investitorii

Într-o perioadă de numai două săptămâni, China a injectat fonduri de aproape un trilion de yuani (156 de miliarde de dolari) în sectorul bancar, mişcare ce subliniază faptul că ţara va folosi lichiditatea pe termen scurt pentru a-şi susţine creşterea, în loc să relaxeze măsurile de politică monetară, notează Bloomberg.
Într-o manieră similară cu cea din luna septembrie, Banca Populară a Chinei a injectat uriaşe cantităţi de cash prin intermediul unui set de operaţiuni de tip open market. De data aceasta, mişcarea este îndreptată asupra plăţii impozitului pe profit şi emisiunilor locale de bonduri.
Decizia vine într-un moment în care autorităţile chineze încearcă să susţină creşterea economică fără să alimenteze inflaţia. Însă de vreme ce banca centrală a redus în iulie nivelul rezervelor minime obligatorii pentru a stimula speculaţiile cu privire la o viitoare rundă de relaxare a măsurilor, instituţia a dat de înţeles că va folosi asemenea injecţii de cash până la finalul anului.
În valoare de 940 de miliarde de yuani, injecţiile nete din ultimele două săptămâni au ajuns la maximul ultimelor 22 de luni. Autorităţile regionale se pregătesc să vândă obligaţiuni de 544 de miliarde de yuani (85 de miliarde de dolari) săptămâna aceasta, a doua cea mai mare emisiune săptămânală din istorie.
Economia chineză riscă să crească mai încet decât realizează investitorii, pe măsură ce eforturile preşedintelui Xi Jinping de a reduce gradul de dependenţă faţă de real estate şi de a reglementa sectoare precum tehnologia şi educaţia sunt nevoite să se confrunte cu pandemia şi o gravă criză energetică, scrie Sydney Morning Herald. Mai mult, autorităţile trebuie să gestioneze prăbuşirea gigantului imobiliar Evergrande, ale cărui datorii depăşesc 300 de miliarde de dolari.
Printre instituţiile care trag un semnal de alarmă se numără Bank of America şi Citigroup, care spun că economia chineză nu se va încadra în creşterea estimată pentru anul acesta, 8,2%. Evoluţia s-ar putea extinde către 2022, forţând o creştere de sub 5%. Astfel, în afară de performanţa de anul trecut, plus 2,3%, China ar înregistra cea mai slabă creştere din ultimele trei decenii.

Zf.ro

Noutați dupa tema