Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Atenţie la preţuri: criza cipurilor se acutizează, iar costurile cu transportul pe mare au luat-o razna

Atenţie la preţuri: criza cipurilor se acutizează, iar costurile cu transportul pe mare au luat-o razna

La peste 18 luni de la declanşarea pandemiei, perturbările suferite de lanţurile mondiale de aprovizionare se acutizează, generând penurii de produse de larg consum şi împingând puternic în sus preţurile de transport al bunurilor. Blocajele persistente, dar şi ameninţarea tulpinii delta vor face ca preţurile să-şi continue probabil urcuşul.
„Presiunile asupra lanţurilor mondiale de aprovizionare nu s-au diminuat şi nu ne aşteptăm ca situaţia să se schimbe prea curând“, a declarat Bob Biesterfeld, CEO al C.H. Robinson, una dintre cele mai mari firme de logistică din lume, pentru CNN.
Ultimul obstacol a apărut în China, unde un terminal al portului Ningbo-Zhoushan este închis din 11 august după ce un muncitor a fost testat pozitiv pentru coronavirus. Companii importante de transport maritim ca Maersk şi-au avertizat clienţii cu privire la viitoare întârzieri.
Închiderea parţială a unuia dintre cele mai aglomerate porturi ale lumii perturbă şi activitatea altor porturi din China, punând presiune pe lanţurile de aprovizionare deja suferinde.
Companiile de transport se aşteaptă ca această criză să con¬tinue, ceea ce va duce la o creştere masivă a costurilor de transport şi a preţurilor de consum.
Retailerii şi com¬paniile din sectorul bunurilor de larg con¬sum întâmpină deja probleme în a-şi reface stocurile înaintea sezonului sărbătorilor de iarnă, crucial pentru ele.
„Pare că există o penurie de orice“, potrivit lui Biesterfeld de la C.H. Robinson.
Cât priveşte penuria de semiconductoare, aceasta nu va face decât să se înrăutăţească din cauza creşterii puternice a îmbolnăvirilor cu coronavirus din Malaezia, notează Bloomberg.
Creşterea riscă să agraveze penuria de semiconductoare şi alte componente cu care constructorii auto se confruntă de luni întregi. Malaezia nu a avut în mod istoric o importanţă pentru lanţurile de aprovizionare similară cu cea a Taiwanului, Coreei de Suds au Japoniei. Însă în ultimii ani, ţara a devenit un centru major pentru testarea şi ambalarea semiconductoarelor.
Poziţia Malaeziei este critică pentru că aceştia sunt ultimii paşi din producţia de semiconductoare. Produsele electronice şi electrice reprezintă 39% din exporturile totale ale ţării.
Iar problemele întâmpinate de sectorul auto din cauza situaţiei din Malaezia nu sunt limitate la semiconductoare. Ţara este de asemenea o bază cheie de producţie pentru componente necesare în fabricarea unei game întregi de produse, de la telefoane inteligente, la maşini.

Zf.ro

Noutați dupa tema