Porturile lumii se confruntă cu cea mai mare criză din ultimii 65 de ani, iscând penurii, întârzieri în livrări, creşteri de preţuri şi trimiţând costurile de transport maritim la noi maxime
Porturile s-au confruntat dintotdeauna cu întârzieri cauzate de valuri, ceaţă şi furtuni, însă pandemia a provocat cele mai ample perturbări de la lansarea transportului maritim containerizat în urmă cu 65 de ani, scrie Financial Times.
„Pandemia de coronavirus a evidenţiat cât de disperată este nevoia de investiţii a porturilor“, arată John Manners-Bell, CEO al companiei de consultanţă Transport Intelligence. „Întreaga infrastructură portuară a fost copleşită în ultimul an“.
În prezent, 353 de nave sunt blocate în afara porturilor din întreaga lume, peste dublul numărului de la începutul acestui an.
Blocajele riscă să provoace pe¬nurii şi întârzieri în livrări, îm¬pingând în sus preţurile şi stârnind nemul¬ţu¬mirea consumatorilor într-o pe¬rioadă în care un boom al shoppingului online generat de pandemie a crescut cererea de livrări rapide.
Restricţiile la graniţe, cerinţele de distanţare socială şi închiderile de fa¬brici au creat haos la nivelul lan¬ţu¬rilor tradiţionale de apro¬vizionare, ducând la creşteri puternice ale cos¬turilor de transport maritim pe principalele rute dintre China, SUA şi Europa.
Preţul transportului maritim de bunuri din Asia către Europa a crescut puternic în ultimul an, însă în ultimele luni creşterea a fost deosebit de dramatică. Întârzierile pe ruta China-Europa sunt în creştere de asemenea.
Lipsa de capacitate rămâne o problemă, însă analiştii cred că unul dintre factorii care amplifică tendinţa recentă este înmulţirea cazurilor de COVID-19 în China.
Marea întrebare este cât de mari vor fi consecinţele acestei inten¬sificări a blocajelor. Vom asista la un impact material asupra producţiei de bunuri, sau au devenit firmele mai eficiente la acumularea de stocuri? Pe termen lung, analiştii cred că vom asista la reshoring, companiile tinzând să-şi aducă lanţurile de aprovizionare mai aproape de casă.
Revenind la porturi, chiar şi înainte de pandemie acestea se aflau sub presiune pentru upgradarea infrastructurii. Însă îmbunătăţirea infrastructurii reprezintă doar o parte a problemei, potrivit lui Turloch Mooney, din cadrul IHS Markit. Pandemia a scos la lumină nevoia de o coordonare, schimb de informaţii sporite şi de digitalizare la nivelul întregului lanţ de aprovizionare.
Alţii argumentează că este nedrept să se dea vina pe porturi pentru problemele apărute în timpul crizei. „Fiecare părticică a lanţului de aprovizionare este pe punctul de a ceda în acest moment“, spune Manners-Bell de la Transport Intelligence. „Chiar şi cele mai mici modificări ale cererii pot avea un impact uriaş de-a lungul lanţului de aprovizionare“.
Cea mai importantă întrebare probabil este cum se vor adapta porturile la posibile schimbări ale cererii de consum după pandemie.
Zf.ro
